În România, angajații nu mai sunt plătiți pentru prima zi a concediului medical, conform unei ordonanțe de guvern din februarie. În iunie abia, au fost introduse unele excepții. Măsura a stârnit valuri de critici mai ales dinspre asociațiile pentru pacienți, însă în multe țări din Europa acest tip de măsuri este în vigoare deja de ani de zile. În unele cazuri, este vorba chiar de trei zile. Care sunt însă diferențele?
De la 1 februarie până la finalul lunii mai, toți angajații din România care s-au aflat în concediu medical au pierdut banii pentru prima zi din fiecare certificat de concediu medical pe care l-au primit.
Practic, angajații care au avut un episod de boală mai lung, precum o fractură, care a necesitat prelungirea concediului medical prin mai multe certificate succesive, au pierdut banii pe mai multe zile – o zi din fiecare certificat.
De la 1 iunie, Casa de Asigurări de Sănătate a schimbat parțial regulile, după o modificare votată în Parlament: indemnizația de concediu medical se plătește, de la 1 iunie, cu excepția unei singure zile, indiferent de numărul certificatelor medicale succesive emise fără întrerupere pentru același episod de boală.
Tot atunci s-au introdus și cinci categorii de angajați sunt exceptate și li se plătește prima zi de concediu medical, conform datelor transmise de CNAS, la solicitarea HotNews.
Acestea sunt:
Neplata primei zile de concediu medical nu a fost, însă, prima măsură luată de autoritățile din țara noastră cu intenția de a descuraja concediile medicale.
De la 1 august 2025 a intrat în vigoare o altă măsură, care a avut mai puține ecouri: indemnizația de concediu medical pentru angajații cu diagnostic de boală obișnuită (precum viroze, boli infecțioase, tulburări digestive etc.) a scăzut de la 75% la 55% din baza de calcul, în cazul concediilor medicale cu durata de până la 7 zile.
Indemnizația de concediu medical crește la 65% din baza de calcul pentru concediile medicale cu durata între 8 și 14 zile și la 75% pentru concediile medicale cu durata mai mare de 14 zile.
În iulie anul trecut, fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, susținea că indemnizația de boală obișnuită scade deoarece „am identificat sute de concedii care, din punctul nostru de vedere, par în momentul de față a fi fictive.”
Tot „concediile fictive” aveau să fie țintite, potrivit autorităților, și de decizia ca prima zi de concediu medical să nu mai fie plătită, luată de Guvern în ultima ședință de anul trecut, din 30 decembrie. „Este menită să scadă numărul de concedii medicale, în special al celor scurte, de 2-3 zile. Care, de obicei, au fost identificate atunci când se făceau punți sau, în urma controalelor, s-au identificat că sunt concedii fictive”, spunea la acea vreme fostul ministru Alexandru Rogobete, într-un dialog cu HotNews.
România nu este singura țară în care a fost luată o astfel de măsură pentru a descuraja concediile medicale. În unele țări, nu este vorba de o singură zi neplătită, ci de trei.
În Spania, primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite în cazul bolilor comune, aici fiind încadrate inclusiv afecțiunile cronice grave, precum cancerul, sau al accidentelor care nu au legătură cu munca.
Mulți angajatori spanioli îmbunătățesc însă aceste condiții și garantează, prin contractul colectiv de muncă, plata a 100% din salariu în cazul unui concediu medical.
În schimb, în cazul accidentelor de muncă, al bolilor profesionale și al concediului de maternitate, concediul medical este plătit din prima zi.
În Italia, angajații din anumite sectoare nu sunt plătiți în primele 3 zile de concediu medical. „În ceea ce privește primele 3 zile de concediu medical, se aplică contractul colectiv de muncă național relevant. În multe cazuri, însă, acele prime trei zile sunt neplătite”, explică Mirko Vacca, expert în dreptul muncii, pentru Il Sole 24 Ore.
Spre exemplu, în industria chimică, minerit și prelucrarea metalelor, toate zilele de concediu medical sunt plătite, în timp ce agricultura și comerțul cu amănuntul „sunt domenii mai puțin protejate”, unde o parte dintre angajați nu au primele trei zile plătite, arată Mirko Vacca.
Și în Franța, regulile privind plata concediilor medicale variază în funcție de contractul colectiv de muncă. Primele trei zile de concediu medical nu sunt plătite de asigurările sociale, care suportă indemnizația abia din a patra zi. Excepție fac cazurile în care angajatorul dorește să plătească aceste zile.
O altă excepție e reprezentată de accidentele de muncă și bolile profesionale, în cazul profesiilor cu risc ridicat. Aici, indemnizația de concediu medical se plătește din prima zi.
În Grecia, primele trei zile de absență de la locul de muncă din cauza bolii nu sunt plătite de asigurările de sănătate, însă legea obligă angajatorul să suporte, pentru fiecare dintre aceste zile, jumătate din salariul pe o zi.
În Austria, angajații sunt plătiți încă din prima zi de concediu medical și primesc salariul obișnuit pentru această perioadă, nu doar un anumit procent. Ei au dreptul la plata integrală în primele opt săptămâni de concediu medical, iar cei care au 15 ani vechime în cadrul companiei beneficiază de zece săptămâni de plată integrală a concediului medical.
Nici în Lituania nu există zile de concediu medical neplătite. Angajatorul plătește primele două zile, iar Fondul de Securitate Socială plătește începând din a treia zi.
Și Bulgaria plătește toate zilele de concediu medical, în ciuda numărului uriaș de concedii medicale, raportat la numărul de angajați.
Polonia și Georgia plătesc și ele toate zilele de concediu medical.
„Foarte multe țări europene au în discuție sau au încercat să limiteze plata zilelor de concediu medical”, spune, într-un dialog cu HotNews, Rozalina Lăpădatu, vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici și președintele Asociației Pacienților cu Afecțiuni Autoimune din România.
Un exemplu este Marea Britanie, „care a avut, la un moment dat, o astfel de măsură, dar a renunțat la ea.”
Anul acesta, în luna aprilie, Marea Britanie a anulat această măsură, care data tocmai din anii ‘80. „În final, măsura nu produce beneficii pentru sistemul de sănătate, dar afectează în special bolnavii cronici”, concluzionează Rozalina Lăpădatu.
Reprezentanta asociației a subliniat și diferențele majore între România și țări occidentale unde, de asemenea, nu se plătesc prima sau mai multe zile de concediu medical.
„În Franța și în alte țări într-adevăr există această măsură, să nu se plăteasca una sau trei zile de concediu medical. Dar prin contracte, patronii au posibilitatea să plătească ei acele zile angajatului, dacă doresc. În România nu se întâmplă acest lucru”.
Rozalina Lăpădatu consideră și că „este o minciună că este povară pe fondul asigurărilor de sănătate. În România, prima zi de concediu medical nu este plătită de nimeni, iar următoarele 5 zile sunt acoperite de angajator. Povara este la oamenii grav bolnavi, care stau mai mult de 6 zile în concediu medical.”
Reprezentanta pacienților consideră că „noi, ca țară, nu am avut nicio discuție serioasă pe tema aceasta.”
„Avem situații de felul următor: dacă trebuie să îți faci o colonoscopie, trebuie să îți iei două zile libere: o zi în care te pregătești, pentru că trebuie să stai acasă, să nu mănânci nimic, să bei doar apă și să iei anumite medicamente care să îți creeze purgație, pentru a se curăța colonul. Iar a doua zi, te duci, îți faci colonoscopia, care de multe ori este cu sedare. Așadar, ai două zile de concediu medical, din care una nu este plătită. Pentru că te duci să îți faci o investigație din cauză că ai un risc de cancer de colon. Suntem pe locul 1 în Europa la numărul de îmbolnăviri de cancer de colon.”
Un alt exemplu oferit de Rozalina Lăpădatu: „Te duci să îți faci o investigație medicală. Dacă trebuie să îți faci o mamografie sau orice investigație medicală mai complexă de screening, vei avea o zi de concediu fără plată.”
Iar în aceste condiții, spune ea, „oamenii riscă să fie descurajați. În România oricum nu se face prevenție și screening sau se face foarte puțin. Iar dacă convingi un om să se ducă să își facă investigațiile, dar află că în acea zi este neplătit, riști să îl pierzi.”
În plus, „o persoană contagioasă, bolnavă de gripă sau COVID, care nu vrea să piardă banii pe o zi se poate duce în colectivitate, unde pot exista pacienți cu probleme de imunitate, care se pot îmbolnăvi și pot face o formă gravă.”
„Asta vrem? Ca o persoană contagioasă să meargă la serviciu și să îmbolnăvească alte 20 – 30 de persoane?”, se întreabă reprezentanta pacienților.
„De aceea, părerea mea este că pierderile pentru sistemul de sănătate sunt mai mari decât beneficiile, în urma acestei măsuri. Ni se pare că câștigăm, dar, de fapt, pierdem mai mult”, consideră vicepreședintele Alianței Pacienților Cronici.
Sursa https://www.hotnews.ro
