În era comunicării instantanee, tot mai mulți pacienți aleg să își contacteze medicul prin mesaje private atunci când apare o problemă de sănătate
Un semnal de alarmă cu privire la acest aspect a fost transmis de medicul ginecolog Alexandra Ifrim.
„Mă doare aici, ce să iau?”, „Am aceste simptome, ce credeți că am?” sau „Îmi puteți trimite o rețetă?” sunt doar câteva dintre solicitările pe care medicul le primește zilnic.
Este firesc ca oamenii să caute răspunsuri rapide atunci când apar simptome noi, rezultate de analize îngrijorătoare sau stări care le provoacă anxietate. Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția că medicina nu poate fi practicată responsabil prin schimburi scurte de mesaje.
O consultație medicală reprezintă evaluarea stării de sănătate la momentul în care aceasta are loc. Organismul uman este într-o continuă schimbare, iar simptomele pot evolua de la o zi la alta. O durere apărută după două săptămâni de la un consult, o modificare a analizelor sau apariția unor simptome noi pot schimba complet perspectiva medicală și necesită o nouă evaluare.
Medicul subliniază că același simptom poate avea cauze foarte diferite. O simplă durere abdominală, de exemplu, poate indica o problemă digestivă minoră, dar poate ascunde și afecțiuni care necesită investigații urgente. Din acest motiv, recomandările medicale responsabile presupun întrebări suplimentare, examinare clinică și, uneori, investigații paraclinice.
„De foarte multe ori, după efectuarea unui consult, orice durere, senzație nouă, rezultat de analiză sau întrebare ajunge în privat, cu așteptarea unui diagnostic și a unui tratament imediat. Însă medicina nu înseamnă ghicit și nici interpretarea unor fragmente de informații.”, a transmis doctorița
La fel de important este și aspectul legal și profesional al prescrierii tratamentelor. Eliberarea unei rețete medicale nu reprezintă un simplu gest administrativ, ci un act medical care implică responsabilitate profesională. Din acest motiv, solicitarea sau acordarea unei rețete exclusiv pe baza unui mesaj privat, fără o evaluare adecvată, nu este o practică sigură și nici recomandată.
Există și o altă dimensiune a problemei, despre care se vorbește mai puțin: timpul. În spatele fiecărei recomandări medicale există timp dedicat citirii informațiilor, analizării istoricului pacientului, formulării întrebărilor necesare și asumării unei decizii medicale. Actul medical nu poate fi redus la disponibilitatea permanentă a medicului pe telefon sau pe rețelele sociale, la orice oră din zi și din noapte.
Atunci când un medic recomandă revenirea la control, consultarea medicului de familie sau prezentarea la serviciul de gardă, această recomandare nu reflectă lipsă de interes. Dimpotrivă, ea reprezintă o dovadă de responsabilitate și preocupare pentru siguranța pacientului.
Platformele online și paginile medicale au un rol important în educația pentru sănătate. Acolo pot fi explicate afecțiuni, prezentate informații generale și clarificate întrebări frecvente. Totuși, diagnosticul, tratamentul și prescrierea medicamentelor trebuie stabilite individual, în urma unei evaluări medicale complete.
Respectul în relația medic–pacient presupune responsabilitate de ambele părți. Medicul are obligația de a oferi cea mai bună îngrijire posibilă, iar pacientul trebuie să înțeleagă că sănătatea nu poate fi gestionată exclusiv prin mesaje trimise online.
În final, sănătatea merită mai mult decât un diagnostic și o rețetă obținute în câteva minute. Merită timp, atenție, dialog și o evaluare făcută corect, în condițiile necesare pentru un act medical de calitate.
