Acasă > Ancheta săptămânii > Înghit mii de lei pentru fiecare locuitor: CÂT ne costă primăriile care ar putea fi desființate la Botoșani 

Înghit mii de lei pentru fiecare locuitor: CÂT ne costă primăriile care ar putea fi desființate la Botoșani 

primaria dimacheni

Reorganizarea administrației locale ar putea schimba harta comunelor din România. Ministrul Dezvoltării a anunțat că vrea să înceapă comasarea localităților cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar o analiză a bugetelor arată cât cheltuiesc primăriile pentru propria administrație și unde se situează comunele din Botoșani în acest clasament.

 

Harta administrativă a județului 

 

Județul Botoșani are 71 de comune. Două dintre ele, Adășeni și Dimăcheni, au mai puțin de 1.500 de locuitori și intră direct în categoria vizată de pragul anunțat de ministru. Dacă s-ar aplica un criteriu mai larg, situația ar deveni mult mai amplă: 30 de comune au sub 3.000 de locuitori, iar 61 nu ajung la 5.000.

 

Datele analizate de Bani Curați, pe baza bugetelor executate în 2025, arată că administrația comunelor din Botoșani a costat, în medie, 721 de lei pentru fiecare locuitor. La nivel național, media a fost de 981 de lei pe locuitor.

 

Corlăteni, cea mai scumpă administrație din județ

 

Diferențele dintre comune sunt însă foarte mari. În clasamentul realizat pe baza mediei cheltuielilor din perioada 2021–2025, cea mai costisitoare administrație raportată la numărul de locuitori este cea din comuna Corlăteni.

 

Cu o populație de 1.736 de persoane, comuna a înregistrat un cost mediu de 2.905 lei pe locuitor pe an. Valoarea este de peste patru ori mai mare decât media înregistrată în toate comunele din județ în 2025.

 

Următoarele poziții sunt ocupate de Mihălășeni, cu 1.163 de lei pe locuitor, Avrămeni, cu 1.048 de lei, Ibănești, cu 965 de lei, și Dimăcheni, cu 964 de lei.

 

Cele mai scumpe cinci administrații din Botoșani, după media 2021–2025

 

  • Corlăteni – 2.905 lei/locuitor
  • Mihălășeni – 1.163 lei/locuitor
  • Avrămeni – 1.048 lei/locuitor
  • Ibănești – 965 lei/locuitor
  • Dimăcheni – 964 lei/locuitor

 

Este important de precizat că aceste sume nu reprezintă salariul primarului sau costul unui singur angajat. Calculul include cheltuielile pentru aparatul primăriei, serviciile de stare civilă, fondul de rezervă și dobânzi, raportate la numărul de locuitori.

 

Hudești, cea mai ieftină administrație

 

La polul opus se află comuna Hudești, unde administrația a costat, în medie, 400 de lei pe locuitor pe an în perioada 2021–2025. Comuna are 5.647 de locuitori și se află printre localitățile cu cele mai mici cheltuieli administrative raportate la populație.

Următoarele poziții în clasamentul celor mai ieftine administrații sunt ocupate de Curtești, cu 471 de lei pe locuitor, Bălușeni, cu 475 de lei, Dersca, cu 478 de lei, și Hlipiceni, cu 479 de lei.

 

Cele mai ieftine cinci administrații din Botoșani, după media 2021–2025:

 

  • Hudești – 400 lei/locuitor
  • Curtești – 471 lei/locuitor
  • Bălușeni – 475 lei/locuitor
  • Dersca – 478 lei/locuitor
  • Hlipiceni – 479 lei/locuitor
  •  

Comparația arată o diferență considerabilă între comune. La Corlăteni, costul administrativ pe locuitor este de peste șapte ori mai mare decât la Hudești.

 

Ce s-ar întâmpla dacă pragul ar crește?

 

Dacă România ar adopta un prag de 3.000 de locuitori, similar celui avut în vedere de Republica Moldova după alegerile din 2027, 30 dintre cele 71 de comune din Botoșani ar intra în categoria localităților vizate.

 

Un prag de 5.000 de locuitori, după modelul reformei administrative din Estonia, ar include 61 de comune din județ.

 

Deocamdată, acestea sunt comparații și scenarii, nu o listă oficială a localităților care vor fi desființate. Anunțul ministrului vizează începerea procesului de comasare pentru localitățile cu mai puțin de 1.500 de locuitori, iar o eventuală reformă va depinde de deciziile legislative și administrative care vor fi luate.

 

Analiza mai arată că dimensiunea unei comune nu explică singură costul administrației. Există localități mici cu cheltuieli ridicate pe locuitor, dar și comune mai mari cu costuri administrative reduse. Tocmai această diferență ridică întrebări despre eficiența cheltuirii banilor publici și despre modul în care sunt organizate primăriile.