„Acești bani ai oamenilor care merg către niște firme private, au randament extraordinar, de ce mai trebuie impozitați dacă omul vrea să-și ia o anumită sumă? Că e 25%, că e 35% că e 15% e altă discuție. Mi se pare puțin absurd să-l mai impozitezi pe diferență, după ce ai folosit acei bani atâția ani și au fost impozitați”, a atenționat marți Adrian Negoiță, secretar general al CNSLR-Frăția, la dezbaterea privind proiectul de lege privind plata pensiilor private. Și patronatele au acuzat dubla impozitare, dar la pensiile facultative (Pilonul III): „Acolo sunt doar bani privați, care au mai fost taxați odată”, a spus Iulian Lolea, reprezentant Concordia.
Controversatul proiect de lege privind plata pensiilor private, care elimină posibilitatea retragerii integrale, la pensionare, a banilor strânși în conturile de la Pilonul II (pensii obligatorii administrate privat) și Pilonul III (pensii private facultative), a fost dezbătut marți la Ministerul Muncii, în prezența sindicatelor, patronatelor și a unor reprezentanți ai consumatorilor și ai APAPR (asociația care reprezintă administratorii fondurilor de pensii).
Din partea autorităților explicații au venit din partea lui Dan Armeanu, vicepreședinte pe pensii private în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) și Luca Niculescu, secretar de stat în MAE și coordonator al aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Principala schimbare propusă care a stârnit nemulțumiri publice este că cei peste 8,3 milioane de români care au pensii obligatorii administrate privat (Pilon II) și aproape un milion cu pensii private facultative (Pilon III) nu vor mai putea să-și retragă toți banii odată, după obținerea deciziei de pensionare, ca în prezent, ci maximum 25% din sumă, iar restul, lunar, pe maxim 10 ani ori sau pe toată durata vieții.
Există și o excepție: dacă în cont ai mai puțini bani decât „de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public” (echivalentul a 15.372 de lei la sfârșitul anului trecut), atunci poți încasa toți banii odată sau eșalonat pe maxim 12 luni.
Potrivit actualelor norme, sumele acumulate în contul Pilonului 2 pot fi încasate – la vârsta de pensionare sau de către moștenitori, în caz de deces al contribuabilului – într-o tranșă, printr-o plată unică, sau pe 5 ani, în 60 de tranșe lunare.
În urma nemulțumirilor publice, Guvernul a amânat aprobarea proiectului de lege, pentru o dezbatere mai amplă, și deja în spațiul public au apărut informații că s-ar dori să se majoreze la 30% suma care poate fi trasă deodată din cont, iar restul banilor să fie eșalonați pe 8 ani.
Ministrul Muncii, Florin Manole (PSD), a confirmat luni seara că „se dorește creșterea procentului de 25% pentru suma care poate fi retrasă odată și scăderea numărului de ani pe care se eșalonează plata”.
Reprezentanții Sindicatelor care au participat la dezbatere au acceptat nevoia acestei legi, care este condiție de aderare la OCDE, dar au acuzat lipsa de informare, iar în privința procentului de sumă ce poate fi retrasă deodată și a numărului de ani pe care să se eșaloneze restul plăților părerile au fost împărțite.
„Cât privește plata integrală sau plata in rate, discuțiile sunt la mijloc. Eu personal sunt adeptul plății integrale pe care am și făcut-o de altfel. Acum ce se constată, vă dau exemplul unui fond de pensii privat, în general personale vor opta pentru plata lunară până la suma de 3.000 de lei ca să nu fie supuși impozitării si CASS introdusă prin legea 141/2025. Sigur că optarea pentru plata unei sume va trebui să țină cont și de cuantumul sumei integrale care va veni, adică contribuția plus beneficiul obținut și într-adevăr, aici nu e nimic de ascuns, randamentul este undeva la 30% vis-a vis de ceea ce ai contribuit”, a declarat Sabin Rusu, secretarul general al Confederaţiei Sindicatelor Democratice din România (CSDR).
Întrebat de HotNews.ro dacă suma încasată la pensie a fost mai mică decât dacă ar fi cotizat la Pilonul I, acesta a spus: „Eu am luat mai mult decât am contribuit, adică am luat corect”.
Pe de altă parte, Dumitru Fornea, secretarul general al Confederației sindicale Meridian, susține nevoia plății eșalonate a banilor strânși în conturi.
„La partea de eșalonare, am dat exemplul din regiunile miniere, unde s-a mers cu plăți deodată și nu a fost o idee foarte bună pentru că dacă nu ai o educație financiară epuizezi tot fondul respectiv într-un timp foarte scurt și pe urmă tot la stat ajungi ca să iei ajutor social. E o chestie de responsabilitate, undeva adevărul este la mijloc”.
Acesta a făcut apoi trimitere și la exemplele din alte țări.
„Ați văzut că în nota de fundamentare erau date ca exemplu mai multe țări, în unele se putea retrage 30% din sumă deodată, noi eram cu Polonia la 25%. Acum am înțeles că vor să ridice cu 5% în urma discuțiilor. Nu știu cât de esențial este acest aspect. Poate că mai importantă ar fi partea de garantare, deci ce se întâmplă dacă apare un management greșit al acestor fonduri, deci partea de responsabilitate a managerilor fondurilor.
Vrem să fim singuri ca lucrătorii chiar beneficiază de aceste fonduri, că le asigură valoare adăugată și nu doar o metodă de a asigura României bonitate pe piețele de capital, pentru că ați văzut că o mare parte din fonduri se duc în titluri de stat și asigură bonitatea României”, a spus Dumitru Fornea.
Acesta a susținut că, în ciuda randamentului de 30% din administrarea pensiilor de la Pilonul II, are semnale că unii participanți au avut o pensie mai mică decât dacă ar fi contribuit doar la sistemul public de pensii (Pilonul I).
„Sunt alegații. Va trebui ca ASF și autoritățile să clarifice cum acționează aceste fonduri”, a spus sindicalistul.
Alți sindicaliști consideră însă că eșalonarea plăților pe 10 ani este prea mică raportată la speranța de viață din România.
„Sunt fel și fel de categorii de angajați. Sunt oameni care au lucrat într-un anumit mediu, predispuși la diverse boli, oameni care au lucrat în mine, în CFR. Noi facem o medie generală a speranței de viață, dar nu calculăm și o medie pe ramură de activitate. Sunt oameni, știu de exemplu în CFR, sunt foarte puțini care ajung la pensie. Despre ce mai vorbim în următorii 10 ani? Deci trebuie să existe o larghețe, să-i dai posibilitatea omului să aleagă. Înțeleg că sunt norme OCDE, că ne supunem tuturor celor care ne impun anumite lucruri, poate benefice, dar trebuie să ținem cont de specificul nostru, al ramurilor de activitate și să nu luăm la grămadă”, a declarat Adrian Negoiță, secretar general la CNSLR-Frăția.
Propunerea acestuia este ca eșalonarea plăților să se facă pe ramura de activitate.
„Trebuie făcut un calcul. La bărbați, spune dânșii, media de viață este 72 de ani, la femei 80, media este 75 de ani. Eu totdeauna spun, haideți să mergem spre media mai mică. Bun, îi lași familiei, urmașilor, dar e vorba de tine și ai nevoie de bani pe care să-i dai sistemului de sănătate înapoi, pe care acum îl impozitezi din nou. Impozităm peste impozitare! Poate 6-7-8 ani, nu știu să vă zic, dar trebuie făcut în funcție de ramura de activitate”, a spus sindicalistul.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
