În spatele fiecărei dependențe există o poveste pe care puțini o cunosc. Un om care, la un moment dat, a pierdut controlul. O familie care suferă în tăcere. Părinți care nu mai știu cum să-și salveze copilul. Soți, soții sau copii care privesc neputincioși cum persoana iubită se schimbă de la o zi la alta.
Alcoolul, drogurile, jocurile de noroc sau alte forme de dependență nu distrug doar sănătatea. Ele rup familii, distrug încrederea și lasă în urmă multă suferință.
Invitată la ultima ediție a emisiunii Botoșăneanul TV, medicul-șef al UPU-SMURD Botoșani, dr. Ramona Guraliuc, a transmis un mesaj pentru toți cei care trăiesc această dramă, fie că sunt cei afectați direct, fie că sunt membrii familiilor lor.
„Întotdeauna. Întotdeauna. Și întotdeauna să creadă că ea există. Să se roage să o găsească și să nu aibă niciodată rușinea faptului că lor li s-a întâmplat. Oricăruia dintre noi ni se poate întâmpla să aibă un caz de acest fel, fie în familie, fie el chiar să fie persoana care are această problemă. Să nu fie un sentiment de rușine, că ăsta este cel mai urât. Să fie o conștientizare corectă. Da, am greșit și am căzut, dar vreau să mă ridic și să fiu alt om sau să fiu omul care am fost”, a declarat dr. Ramona Guraliuc.
Medicul spune că primul pas spre vindecare este acceptarea problemei. Nu negarea ei. Nu ascunderea ei. Și, mai ales, nu rușinea.
În multe cazuri, tocmai teama de ceea ce vor spune ceilalți îi împiedică pe oameni să ceară ajutor. Lunile se transformă în ani, iar dependența ajunge să controleze fiecare aspect al vieții.
Dr. Ramona Guraliuc atrage atenția că nimeni nu este imun în fața unei astfel de probleme și că dependența nu ar trebui privită ca un motiv de stigmatizare, ci ca o situație care are nevoie de sprijin și tratament.
Poate că acest mesaj nu va ajunge doar la cei care se confruntă cu o dependență, ci și la părinții care nu mai dorm noaptea, la partenerii care încă speră că omul de lângă ei poate reveni sau la copiii care își văd părinții schimbați de alcool ori de jocurile de noroc.
Pentru toți aceștia, medicul transmite același îndemn: să nu își piardă speranța și să nu lase rușinea să îi împiedice să ceară ajutor.
Uneori, cel mai greu pas nu este tratamentul. Este curajul de a spune, cu voce tare: „Am nevoie de ajutor.”
Acesta poate fi și începutul drumului spre o viață nouă.
