Zăpada va deveni un lux în cele câteva zeci de zile de iarnă pe an, iar durata verii va continua să crească, arată cele mai recente cercetări ale oamenilor de știință. În jurul anului 2100, durata verii va depăși toate recordurile.
România numără peste 200 de localități declarate stațiuni turistice (55 de interes național și 166 de interes local), iar multe dintre acestea sunt considerate stațiuni montane, căutate iarna pentru zăpadă.
Schimbările climatice au făcut însă ca ninsorile să se lase tot mai mult așteptate, iar administratorii multor stațiuni să renunțe la investiții în pârtii și instalații de schi și să se orienteze spre promovarea lor ca stațiuni „all-season” (pentru întregul an), excursiile montane luând locul invitațiilor la schi sau săniuș.
În următoarele decenii, iernile vor aduce și mai puțină zăpadă, în timp ce verile vor câștiga tot mai mult teren în România. Un astfel de scenariu este prezentat pe larg în raportul „Starea Climei – România 2025”, realizat de InfoClima – o platformă independentă de cercetare, analiză și comunicare științifică despre climă. Analiza arată că temperatura medie anuală a crescut cu trei grade Celsius în 2024, față de perioada de referință 1971–2000, și că, în același an, s-au înregistrat 49 de zile de caniculă și șase zile cu temperaturi care au depășit 40 de grade Celsius.
Valurile de căldură au devenit „noul normal”, secetele vor fi mai lungi și mai severe, iar încălzirea prognozată până în anul 2100 pentru România, în scenariul pesimist, va fi de +4,24 grade Celsius, mai arată raportul, potrivit adevarul.ro
În ultimii ani, mai mult cercetări asupra climei arată că durata anotimpurilor s-a modificat sub influența încălzirii globale, iar condițiile asociate de obicei cu vara ar putea dura, în deceniile următoare, până la jumătate de an, în timp ce iarna s-ar putea reduce la mai puțin de două luni. Unele studii au ajuns la astfel de concluzii încă din 2021, iar altele le-au confirmat în anii următori și recent.
„Constatăm că vara, în regiunile de latitudine medie din Emisfera Nordică, s-a prelungit, în timp ce iarna s-a scurtat, ca urmare a modificării momentelor de debut și de retragere ale acestora, schimbări însoțite de primăveri și toamne mai scurte. Astfel de modificări ale duratei și debutului anotimpurilor pot fi atribuite, în principal, încălzirii generate de gazele cu efect de seră. Chiar dacă ritmul actual al încălzirii nu se va accelera, schimbările sezoniere vor continua să se accentueze în viitor. În scenariul «business as usual» (n.r. – lucrurile merg mai departe ca până acum), se estimează că vara va dura aproape jumătate de an, iar iarna mai puțin de două luni până în anul 2100”, informau autorii studiului „Schimbarea duratei celor patru anotimpuri din cauza încălzirii globale”, publicat în 2021 de oameni de știință din China.
Modificarea „ceasului” anotimpurilor indică perturbarea sezoanelor agricole și a ritmurilor de activitate ale speciilor, o frecvență mai mare a valurilor de căldură, a furtunilor și a incendiilor de vegetație, ceea ce înseamnă riscuri sporite pentru omenire, arătau cercetătorii chinezi.
Un alt studiu publicat în noiembrie 2025 de oameni de știință de la Royal Holloway, University of London, cu titlul „Răspunsul constant al verilor europene la gradientul latitudinal de temperatură de-a lungul Holocenului”, arată că verile din Europa ar putea fi mai lungi cu până la 42 de zile până la sfârșitul secolului XXI.
Oamenii de știință au ajuns la această concluzie după ce au analizat straturi vechi de mâl depuse pe fundul lacurilor europene, care funcționează ca un fel de „calendar climatic”. Aceste sedimente stratificate sezonier înregistrează modul în care verile și iernile s-au modificat de-a lungul ultimilor 10.000 de ani, permițând cercetătorilor să revină la o perioadă cu condiții similare celor de astăzi: optimumul climatic holocen, din urmă cu aproximativ 9.500–5.500 de ani.
