Hans-Thomas Tillschneider, un parlamentar al Alternativei pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt, are șanse de a ajunge la guvernare în acest land estic după alegerile din 6 septembrie, pentru a-și pune în aplicare un plan foarte bine structurat.
Hans-Thomas Tillschneider ocupă funcția de purtător de cuvânt al partidului AfD pe probleme de politică culturală și educațională în parlamentul landului Saxonia-Anhalt, fiind, potrivit mai multor surse, autorul principal al programului politic înaintea alegerilor din 6 septembrie.
El este considerat unul dintre principalii candidați pentru a conduce un viitor minister care să se ocupe de programele școlare și de finanțarea culturală la nivel de land, în cazul în care AfD va prelua puterea în acest land estic după scrutinul de duminică.
Dacă Ulrich Siegmund, candidatul la funcția de premier al landului, este figura vizibilă a partidului în Saxonia-Anhalt, Tillschneider este motorul ideologic.
Majoritatea alegătorilor AfD au motive clare pe care le expun atunci când își argumentează susținerea pentru partidul de extremă-dreapta, vorbind în principal despre declinul economic și industrial din acest land.
Ei acuză faptul că refugiații beneficiază de sprijin din partea statului în timp ce germanii se luptă să-și plătească facturile, și critică refuzul guvernului de a accepta gazul natural rusesc la preț redus, în timp ce trimite miliarde sub formă de ajutor federal către Ucraina.
Landul cu 2,1 milioane de locuitori, în mare parte rural, suferă de pe urma dezindustrializării și a depopulării.
Dar programul politic al AfD trece dincolo de măsurile economice și anti-imigrație și urmărește o resetare culturală. Aici intră în scenă Tillschneider.
Parlamentarul AfD s-a născut în România, la Timișoara, în perioada Războiului Rece. Familia sa s-a mutat în Germania de Vest când el era încă copil.
La universitate, a început să se intereseze de studiile islamice, atras de acest subiect tocmai pentru că îi era străin și necunoscut. Ulterior, a studiat în Siria, înainte de a-și obține doctoratul și de a publica o carte despre „originile hermeneuticii juridice în islamul timpuriu”.
După ce s-a mutat în Germania de Est în anii următori, Tillschneider a ajuns să descrie islamul ca fiind fundamental incompatibil cu societatea germană și a devenit o figură proeminentă în așa-numita „Noua Dreaptă”, o rețea de intelectuali radicali cunoscuți pentru reformularea vechilor idei extremiste în termeni mai acceptabili din punct de vedere cultural, scrie Politico.
El s-a asociat cu o facțiune extremistă din cadrul AfD numită Der Flügel („Aripa”), alături de politicianul din Turingia, Björn Höcke, care a stârnit condamnări în 2017 pentru că a numit marele memorial al Holocaustului din Berlin, situat lângă Poarta Brandenburg, un „monument al rușinii” și a cerut o „schimbare de 180 de grade” în politica memoriei din Germania.
Der Flügel a fost dizolvat în 2020, dar membrii săi, inclusiv Tillschneider, au devenit de atunci și mai influenți în cadrul partidului.
Tillschneider a redactat cea mai mare parte a manifestului partidului, de 258 de pagini, scrie Financial Times.
La bază, dincolo de măsuri economice de revitalizare a landului, de beneficii sociale de miliarde de euro (care nu au finanțare), de atacul la adresa energiei verzi și de o politică dură de deportare a migranților, se află o serie de măsuri menite să „remedieze criza de identitate germană”.
Tillschneider a anunțat planuri de modificare a orelor de istorie, astfel încât acestea să conțină „mai mult Bismarck, mai puțin Hitler” – o formulare controversată care a fost recent eliminată din manifestul de guvernare.
AfD spune că „distrugerea tradițiilor a golit de conținut patrimoniul nostru cultural și a distrus astfel orice posibilitate de formare a unei identități naționale stabile”. „Vom remedia această criză de identitate printr-o politică culturală nouă și patriotică”, spune AfD.
Programul partidului propune, de asemenea, reducerea finanțării pentru „arta anti-germană” și dezvoltarea unei strategii de „turism patriotic” pentru land.
Școlile ar fi obligate să „prezinte familia tradițională, formată dintr-un bărbat și o femeie, ca model”, să „educe copiii în spiritul iubirii față de popor și patrie” și să arboreze steagul național „în locul steagului curcubeu”.
Biserici, sindicate, organizații ale societății civile și instituții culturale și-au exprimat repetat temerile privind o victorie a AfD.
Unii critici ai partidului afirmă că planurile AfD pentru Saxonia-Anhalt conțin elemente care amintesc de național-socialism, inclusiv angajamentul de a reduce sprijinul financiar acordat artei „anti-germane”.
Liderii partidului afirmă că nu intenționează să elimine monumentele comemorative ale crimelor naziste, ci le vor finanța și restaura pe cele care „cinstesc sacrificiile soldaților” din ambele războaie mondiale.
„Acest sprijin ar trebui să beneficieze toate monumentele în mod egal, fără judecăți politice meschine”, se menționează în program.
„Soldații căzuți și-au dat viața pentru a-și apăra țara. Recunoașterea și cinstirea acestui mare sacrificiu reprezintă un prim semn al unei schimbări patriotice”, spune manifestul.
Dar lucrurile merg mai departe.
Cultura memoriei ocupă un loc central în Germania post-război. Procesul de asumare a responsabilității de către Germania de Vest pentru crimele naziste și Holocaust în deceniile de după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial a contribuit la restabilirea prestigiului țării în rândul națiunilor democratice, făcând posibilă aderarea sa la alianțele occidentale.
Constituția țării a fost elaborată în spiritul respingerii nazismului, cu garanții menite să împiedice reapariția acestuia.
Însă pentru liderii cei mai extremiști ai AfD cultura memoriei nu a făcut decât să perpetueze ceea ce unii, printre care și Tillschneider, numesc un „cult al vinovăției”, menit să insufle dispreț de sine în rândul societății germane.
Fără a nega în mod deschis crimele naziste, aceștia susțin că confruntarea culturală și politică cu acestea a afectat identitatea poporului, lăsându-i pe germanii mai slabi, atomizați și vulnerabili în fața forțelor „globaliste”, precum UE și SUA.
Acest lucru, spun ei, trebuie să se schimbe.
Criticii cred că în spatele agendei patriotice a partidului se ascunde practic un revizionism periculos.
În ceea ce privește politica externă, Tillschneider se situează de partea Rusiei în atacul acesteia asupra Ucrainei, lăudându-l pe președintele Vladimir Putin ca fiind „un bărbat adevărat, cu un sistem de valori sănătos” și insistând că Moscova „se apără”.
Sursa https://www.hotnews.ro
