Un mormânt fastuos, aparținând unei familii de greci înstăriți care au trăit acum peste 2.000 de ani în zona Mangaliei, a fost recent descoperit. Această descoperire arheologică este una rară pentru România, iar arheologii implicați au reconstituit istoria locului, fiind impresionați de cele găsite. „În momentul în care am intrat s-a făcut liniște”, a declarat un cercetător.
În urmă cu 22 de secole, Callatis era cel mai prosper oraș comercial din regiune, având temple, clădiri din piatră, o piață importantă și un port înfloritor, fiind un centru de comerț extins.
Familiile bogate aveau legături cu lumea macedoneană și construiau movile funerare înalte, a căror realizare dura luni întregi.
Într-o movilă funerară de mari dimensiuni, situată în apropiere de Mangalia, au fost descoperite podoabe folosite de grecii bogați din Callatis acum 2.300 de ani. Astfel de descoperiri sunt frecvente în Bulgaria sau Turcia, dar mai rare în România.
Cavoul a fost jefuit la scurt timp după construcție, dar movila a fost reparată. S-au găsit și „paturile” de piatră pe care se presupune că au stat sicriele celor înmormântați.
În iulie 2025, în această movilă au fost găsite podoabe de aur, sticlă și bronz, printre care trei cununi funerare cu frunze din bronz aurit, imitând mirtul și iedera, montate pe suport de lemn, cu fructe din ceramică aurită.
Săpăturile au început anul trecut, iar accesul în camera funerară a avut loc în noiembrie 2024. De atunci, au fost găsite diverse obiecte mici, rămase de la hoții antici. Ce s-a întâmplat acolo?
„Familia care a ridicat tumulul a fost înfrântă sau a pierdut puterea și a trebuit să părăsească Callatis. Jefuitorii au știut unde să sape și au lucrat probabil săptămâni pentru a ajunge jos”, a explicat arheologul Valeriu Sîrbu pentru HotNews.ro.
O parte dintre obiectele scăpate de hoți au fost descoperite recent. Arheologul a menționat că aceștia au riscat mult, coborând cu opaițe la 14 metri adâncime, desfăcând sicriele și sustrăgând podoabele valoroase.
Obiectele mici au fost găsite în camera funerară și la baza puțului prin care au intrat jefuitorii. Familia care a construit mormântul era bogată și influentă, putând suporta costul unei astfel de construcții.
Valeriu Sîrbu a adăugat că, după o generație, membrii familiei au revenit, au refăcut mormântul și l-au supraînălțat, încercând să restaureze aspectul inițial și așezând cele trei diademe descoperite recent.
Se presupune că a avut loc o ceremonie cu consum de alcool, iar cununile funerare reprezintă ofrande depuse, simbolizând credința în viața de după moarte și nemurirea sufletului, au explicat arheologii.
Deși mormântul a fost jefuit, s-au găsit piese mici din aur: cercei, un pandantiv, frunzulițe, păsări răpitoare, mărgele, accesorii de îmbrăcăminte și mărgele din sticlă aurite, care făceau parte din piese decorative mai mari.
„Am văzut camera funerară pe 8 noiembrie 2024, într-o zi ploioasă și rece. Când am intrat, s-a făcut liniște și am simțit o atmosferă curată. Camera nu era plină cu pământ, iar pe pietre se vedea praful depus în 2.300 de ani”, a povestit Magdalena Ștefan, arheolog la Muzeul Național de Istorie.
„A durat 15 ani ca să ajungem aici. Este nevoie de perseverență, studiu, implicare și curaj”, a explicat Magdalena Ștefan.
Întrebată cum s-a ajuns la această movilă, ea a răspuns: „Lângă ea se află o altă movilă mai mică, unde fusese identificat un cavou similar. Am deschis săpături și am observat această movilă uriașă, înconjurată de un șanț imens”.
Descoperirile arată că prima înmormântare a avut loc în 275 î.Hr., iar ultima intrare documentată a fost în jurul anului 225 î.Hr., a explicat Valeriu Sîrbu pentru HotNews.ro.
În ultimele zile, au fost ridicate piesele interesante și fragmente din „paturile” funerare de piatră, transportate la Muzeul Național de Istorie pentru a restaura piesele pictate din calcar și marmură.
Sursa https://www.hotnews.ro
