Un șef poate să ceară performanță, să dea feedback sau să ia măsuri disciplinare fără ca acest lucru să însemne automat hărțuire. În schimb, comportamentele repetate, ostile sau nedorite care afectează demnitatea, sănătatea ori climatul de lucru pot intra în categoria hărțuirii morale la locul de muncă.
Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani atrage atenția asupra drepturilor angajaților și explică ce înseamnă hărțuirea la serviciu și cum poate fi sesizată.
Potrivit informațiilor transmise de ITM Botoșani, exercitarea legitimă a atribuțiilor de către angajator nu constituie, prin ea însăși, hărțuire.
De exemplu, un angajator poate supraveghea activitatea angajaților, poate stabili obiective de performanță, poate oferi feedback, poate solicita rapoarte sau poate lua măsuri pentru corectarea unor deficiențe.
De asemenea, măsurile disciplinare rezonabile și stabilirea atribuțiilor de serviciu nu reprezintă, în sine, hărțuire.
Modalitatea concretă în care sunt exercitate aceste prerogative poate fi însă analizată atunci când sunt reclamate comportamente care depășesc limitele exercitării normale a autorității manageriale.
ITM explică faptul că hărțuirea morală poate include conduite ostile sau nedorite, comentarii verbale, acțiuni ori gesturi care au ca scop sau efect deteriorarea condițiilor de muncă, afectarea demnității ori sănătății angajatului sau compromiterea viitorului său profesional.
Potrivit comunicatului, și comportamentele cu caracter sistematic care afectează demnitatea sau integritatea fizică ori mentală a angajaților și degradează climatul de lucru intră sub incidența prevederilor legale.
Angajații nu trebuie să aștepte ca situația să devină extrem de gravă pentru a face o sesizare.
Plângerea poate fi adresată persoanei responsabile sau comisiei desemnate la nivelul angajatorului.
Sesizarea poate fi făcută în scris, olograf sau electronic, dar și verbal, caz în care se întocmește un proces-verbal.
Mai mult, în urma modificărilor aduse metodologiei în 2025, o sesizare scrisă poate fi examinată și dacă nu poartă semnătură olografă, cu condiția să conțină date și informații referitoare la faptele de hărțuire.
Potrivit comunicatului ITM Botoșani, o persoană poate face și o sesizare fără să își dezvăluie identitatea.
Fiecare angajator trebuie să instituie mecanisme pentru prevenirea, identificarea și gestionarea situațiilor de hărțuire.
Totodată, angajații trebuie informați și instruiți cu privire la prevederile metodologiei, iar aceasta prevede organizarea anuală a unor cursuri de formare și diseminarea informațiilor prin mijloacele interne de comunicare.
Procedura de soluționare a unei plângeri sau sesizări trebuie realizată, potrivit ghidului menționat de ITM, în cel mult 45 de zile lucrătoare de la formularea acesteia.
La final, persoana responsabilă sau comisia întocmește un raport privind investigațiile, constatările și măsurile propuse și îl înaintează conducerii instituției sau angajatorului.
ITM Botoșani reamintește și definiția hărțuirii sexuale, care presupune un comportament nedorit cu conotație sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, care lezează demnitatea unei persoane și poate crea un mediu intimidant, ostil, degradant, umilitor sau jignitor.
De asemenea, legislația privind egalitatea de șanse reglementează hărțuirea pe criteriul de sex.
Mesajul transmis de ITM Botoșani este unul clar: fiecare persoană are dreptul la un mediu de muncă bazat pe respect, demnitate și egalitate de șanse și de tratament, fără hărțuire și discriminare.
Sursa: Inspectoratul Teritorial de Muncă Botoșani.
