Niciun judeţ din România nu reuşeşte să valorifice prin reciclare mai mult de jumătate din deşeurile municipale. Constanţa, Botoşani şi Brăila au rate de reciclare a deşeurilor municipale de 5%, adică aproape tot gunoiul este dus la rampe.
Greutatea cu care România a făcut investiţii în domeniul reciclării s-a transformat într-un dezavantaj, astfel că datele publicate recent de Autoritatea Fondului pentru Mediu (AFM) arată că 75% din deşeurile generate de cei peste 19 milioane de locuitori din statistici sunt depozitate, adică nu fac altceva decât să umple gropile de gunoi.
Cumulaz, în 2024 s-au colectat peste 5,5 milioane de tone de deşeuri municipale, adică totalitatea deşeurilor amestecate şi colectate separat de la gospodării.
Practic, fiecare român a aruncat în medie 290 de kilograme de gunoi anual, adică deşeuri biodegradabile, menajere, plastic, hârtie sau carton, dar din această cantitate doar circa 40 de kilograme au ajuns în staţiile de reciclare.
Rezultă astfel o medie de nici 14% de deșeuri reciclate.
Botoșaniul nu se află nici măcar la acest procent extrem de redus în comparație cu cel european.
Astfel, dacă în Sălaj şi Tulcea se reciclează mai mult de 40% din deşeuri, Constanţa, Botoşani şi Brăila au rate de reciclare a deşeurilor municipale de 5%.
Practic, plătim să îngropăm resturi alimentare, plastic și hârtie. În vestul Europei gunoiul este transformat în bani. În Uniune, în 2022 ratele au variat de la 69% în Germania la 12% în România.
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
