România a importat alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro în prima jumătate a anului, echivalentul a circa 33 de milioane de euro zilnic, conform datelor INS.
Situația contrastează puternic cu cea a Poloniei, o țară cu resurse similare, dar cu o traiectorie economică diferită în comerțul agroalimentar, conform unei analize realizate de Călin Costinaș, director adjunct al Profi România.
Deși PIB-ul Poloniei este constant de peste 200% mai mare decât cel al României, cel mai alarmant aspect este deficitul comercial. Polonia a trecut de la un deficit de -12,3 miliarde euro în 2009 la un excedent de 13,5 miliarde euro în 2023. În aceeași perioadă, România a înregistrat o adâncire a deficitului de la -7 miliarde euro la -35 miliarde euro.
Deficitul pe segmentul alimentar a crescut de peste șapte ori, ajungând de la -0,4 miliarde euro la -3 miliarde euro, conform analizei lui Costinaș.
Principalele produse care contribuie la acest deficit sunt carnea, peștele, lactatele, fructele și legumele, dulciurile și produsele de panificație premium. Importurile provin masiv din țări precum Germania, Italia, Elveția, Belgia, dar și din Ucraina și Bulgaria.
Polonia s-a impus ca al treilea exportator de ciocolată din UE, cu peste 295.000 de tone exportate în 2022, având o strategie axată pe produse finite cu valoare adăugată mare.
Tudorel Andrei, președintele Statisticii românești, a exemplificat dezechilibrele dintre producția locală și importuri. La dulciuri, raportul import-producție este de peste 6 la 1, la sucul de mere de peste 2 la 1, la pește de 30 la 1, iar la smântână de 3,6 la 1.
„La bulionul de roşii, care este incredibil, deci, până la urmă, roşia este un produs naţional, este un brand, dacă pot să spun aşa, raportul este aproape de 14 la 1. Practic, ponderea importului în consumul intern este de aproape 95%. Toate acestea ce ne arată? Că suntem dependenţi de o piaţă europeană pe acele produse, la acele produse la care noi ar trebui să avem o contribuţie mare la ceea ce înseamnă piaţa europeană a acestor produse. Din păcate, sunt dezechilibre care au fost create în decurs de 30 de ani. Sunt dezechilibre care pot fi atenuate foarte greu într-o perioadă scurtă”, a susţinut Andrei.
Cinci giganți FMCG – Nestlé, L’Oréal, Mars, Ferrero și Colgate-Palmolive – generează un deficit comercial de aproximativ 1 miliard euro anual pentru România. Fără fabrici locale, bazându-se doar pe import și distribuție, aceste grupuri contribuie la adâncirea deficitului. Un exemplu este Mondelez, care investește și produce în Polonia, în timp ce în România se limitează la vânzare.
„Exportăm cantități însemnate de produse cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială. Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare) de peste 22 miliarde euro”, arăta într-o analiză pentru HotNews președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.
”La mere, România produce doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce 29% din producția UE de mere. La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5%, iar la pui avem 3,4%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat HotNews.ro
Deși România ar trebui să fie un jucător important în agricultură la nivel european, 20% din populația ocupată în acest sector generează doar 4% din PIB, indicând o ineficiență majoră în utilizarea forței de muncă. Aproximativ 87% din populația ocupată în agricultură practică agricultura de subzistență, a mai spus Dumitru.
Dimensiunea medie a fermei în România este de 3,7 hectare, considerată ineficientă pentru o agricultură modernă. Prin comparație, în Cehia, dimensiunea medie a fermei este de 130 de hectare, iar în Bulgaria, 22 de hectare, cu o viteză mare de comasare. În România, ritmul de comasare este mult mai lent.
De asemenea, România are una dintre cele mai mari ponderi din Europa de ferme conduse de manageri cu vârsta de peste 65 de ani, ceea ce are implicații semnificative.
Zootehnia reprezintă o altă problemă majoră, România fiind pe ultimul loc în UE la numărul de animale pe fermă și având o situație precară la numărul de animale pe hectar, aspecte care se reflectă negativ în balanța comercială.
Sursa https://www.hotnews.ro
