Deficitul de alimente: exportăm subvenții, importăm borcane și bulion de roșii. Și o comparație cu Polonia

România a importat în prima jumătate a anului alimente în valoare de aproape 6 miliarde de euro, adică de aproape 33 de milioane de euro/zi, arată datele INS.

Când elevii de la școala din Voinești – patria merelor- au primit acum câțiva ani la gustarea oferită de școală mere importate din Polonia, părinții au fost foarte revoltați. Una dintre mame scria pe Facebook: „La școală astăzi s-au dat la gustare mere de Polonia. Aici, unde ne cad merele în creștetul capului. De mâine fata mea va refuza acest măr care mirosea a soluții de stropire”.

De ani buni, România și Polonia, două țări cu resurse similare, urmează traiectorii radical diferite pe harta comerțului agroalimentar, arată o analiză transmisă HotNews de Călin Costinaș, directorul adjunct al Profi România.

PIB-ul Poloniei rămâne constant de peste 200% mai mare decât al României, iar procesul de convergență economică e mai lent de partea noastră. Cel mai alarmant este însă deficitul comercial: în timp ce Polonia a trecut de la un deficit de -12,3mld.EUR în 2009 la un excedent de 13,5mld.EUR (2023), România s-a adâncit de la -7mld.EUR la -35mld.EUR în aceeași perioadă.

Deficitul pe segmentul alimentar a crescut de peste 7 ori, de la -0,4mld.EUR la -3mld.EUR, spune Costinaș în analiza sa.

Principalele produse cu deficit? Carne, pește, lactate, fructe și legume, dulciuri, produse premium de panificație. Importăm masiv din Germania, Italia, Elveția, Belgia, dar și din Ucraina și Bulgaria.

În oglinda pieței, Polonia s-a poziționat ca al treilea exportator de ciocolată din UE, cu peste 295.000 tone exportate în 2022 și o strategie axată pe produse finite de valoare adăugată mare.

Tudorel Andrei, președintele Statisticii românești a dat câteva exemple într-o conferință de produse la care raportul intre productia locală și importuri sunt dezechilibrate. Astfel, la dulciuri, raportul dintre import şi producţie este de peste 6 la 1, la sucul de mere de peste 2 la 1, la peşte de 30 la 1, iar la smântână de 3,6 la 1.

„La bulionul de roşii, care este incredibil, deci, până la urmă, roşia este un produs naţional, este un brand, dacă pot să spun aşa, raportul este aproape de 14 la 1. Practic, ponderea importului în consumul intern este de aproape 95%. Toate acestea ce ne arată? Că suntem dependenţi de o piaţă europeană pe acele produse, la acele produse la care noi ar trebui să avem o contribuţie mare la ceea ce înseamnă piaţa europeană a acestor produse. Din păcate, sunt dezechilibre care au fost create în decurs de 30 de ani. Sunt dezechilibre care pot fi atenuate foarte greu într-o perioadă scurtă”, a susţinut Andrei.

Cinci giganți FMCG – Nestlé, L’Oréal, Mars, Ferrero și Colgate-Palmolive – „exportă” deficit comercial de circa 1mld.EUR anual către România. Fără fabrici locale, doar cu import și distribuție, aceste grupuri cresc vânzările dar adâncesc deficitul. Exemplul Mondelez subliniază contrastul: investește și produce în Polonia, nu doar vinde, pe când la noi piața rămâne doar de consum.

„Exportăm cantități însemnate de produse cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială. Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare) de peste 22 miliarde euro”, arăta într-o analiză pentru HotNews președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.

”La mere, România produce doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce 29% din producția UE de mere. La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5%, iar la pui avem 3,4%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat HotNews.ro

Din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european. „Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4 la sută din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare”, în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență, mai spunea Dumitru în interviu.

Dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol de mic, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. În Cehia, dimensiunea fermei este de 130 de hectare. Până și vecinii noștri bulgari au o dimensiune medie de 22 de hectare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi comasarea are loc într-un ritm mult mai lent.

Avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore.

Avem de altfel o mare problemă cu zootehnia. Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE. Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.

Sursa https://www.hotnews.ro