Stresul oxidativ, un proces biologic măsurabil, influențează îmbătrânirea și bolile cronice. Studii recente arată că stilul de viață poate reduce stresul oxidativ, cu efecte asupra markerilor biologici.
Stresul oxidativ apare când există un dezechilibru între radicalii liberi și antioxidanți. Radicalii liberi sunt molecule instabile produse în timpul metabolismului, când celulele folosesc oxigen pentru energie.
Corpul are mecanisme de protecție, precum enzime antioxidante, care mențin un nivel scăzut de radicali liberi. Dezechilibrul apare când producția de radicali liberi crește excesiv sau mecanismele de apărare sunt depășite, deteriorând celulele.
Un studiu din mai 2025 a arătat că fumătorii cronici au niveluri mai mari de markeri ai stresului oxidativ și inflamației, asociate cu disfuncție vasculară și modificări sangvine. Stresul oxidativ accelerează degradarea biologică și crește riscul de boli cardiovasculare.
Consumul de alcool crește, de asemenea, stresul oxidativ, generând specii reactive de oxigen care depășesc apărarea antioxidantă și contribuie la îmbătrânirea pielii și inflamații, conform unui studiu din 2025 publicat în „Molecules“.
Poluarea, lipsa somnului, dezechilibrele metabolice și stresul psihologic cronic favorizează stresul oxidativ.
Radicalii liberi au roluri importante în apărarea imună și transmiterea semnalelor dintre celule. Problema apare când sunt produși în exces sau organismul nu îi neutralizează eficient.
În aceste condiții, radicalii liberi pot deteriora membranele, proteinele și ADN-ul celulelor. Aceste leziuni se acumulează în timp și contribuie la inflamația cronică și declinul funcțional al organismului.
Stresul oxidativ nu are simptome specifice, iar efectele sale sunt lente și cumulative. Studii observaționale asociază nivelurile crescute ale markerilor de stres oxidativ cu oboseală, dificultăți de concentrare, dureri musculare sau articulare și adaptare redusă la stres.
La nivelul pielii, stresul oxidativ accelerează îmbătrânirea prin deteriorarea fibrelor de colagen și elastină, ducând la pierderea elasticității și apariția ridurilor. Radiațiile ultraviolete cresc stresul oxidativ cutanat.
Pe termen lung, stresul oxidativ cronic contribuie la boli cardiovasculare, metabolice și neurologice. Studiile indică afectarea funcției endoteliale, implicarea în rezistența la insulină și un rol în procesele neurodegenerative, inclusiv declinul cognitiv. Deteriorarea oxidativă a ADN-ului favorizează apariția și dezvoltarea tumorilor canceroase, mai ales în contextul expunerii cronice la factori pro-oxidativi.
Sursa https://www.hotnews.ro
