România înregistrează în prezent 3.591 de studii clinice, o cifră semnificativ mai mică față de țări precum Franța (41.582), Marea Britanie (28.220) sau Belgia (14.883), o națiune cu o populație considerabil mai redusă. La nivel global, se desfășoară 581.764 de studii clinice, dintre care 290.188 sunt în Europa.
Studiile clinice, esențiale pentru testarea eficacității și siguranței medicamentelor destinate utilizării umane, reprezintă adesea ultima speranță pentru pacienții ale căror opțiuni de tratament au fost epuizate.
Răzvan Prisada, președintele Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale, a declarat că, la sfârșitul anului 2024 și în prima jumătate a anului 2025, România a înregistrat cea mai mare creștere procentuală a numărului de studii clinice din Uniunea Europeană. Acesta a subliniat că numărul studiilor s-a triplat comparativ cu perioada pre-pandemică.
„România se află acum cu piciorul pe accelerație. Nu mai avem nicio scuză”, a afirmat Prisada în cadrul conferinței Impact, un eveniment dedicat studiilor clinice, la care au participat reprezentanți ai peste 40 de asociații de pacienți din țară.
Sectorul studiilor clinice este cel mai riguros reglementat domeniu din industria farmaceutică, iar legislația românească este aliniată standardelor europene și americane, a asigurat Răzvan Prisada: „Siguranța este cea mai importantă. Dacă studiul nu este sigur, ne oprim.”
Prof. dr. Anca Streinu-Cercel, medic la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș”, prezentă la conferință, a demontat un mit comun legat de terminologie: „Eu prefer să nu folosesc cuvântul studiu, pentru că poate crea o barieră. Îl numesc cercetare, protocol, acces la terapii. Studiul ar trebui să fie un cuvânt care să ne placă, nu să ne sperie.”
Sursa https://www.hotnews.ro
