Ministerul Finanțelor a publicat joi seară în dezbatere publică proiectul de lege revizuit cu noile taxe care vor intra în pachetul 2 de măsuri fiscale. Acestea prevăd creșterea valorii impozabile a locuințelor și terenurilor deținute de persoane fizice, un capital minim necesar de 500 de lei pentru societățile cu răspundere limitata (SRL) care au o cifră de afaceri nete de 400.000 de lei, creșterea bazei de calcul a CASS la 72 de salarii minime brute pe țară pentru veniturile din activități independente și multe alte schimbări pentru firme și persoane fizice.
Acest proiect de lege este unul dintre cele șase acte normative din pachetul 2 de măsuri pentru care Guvernul Ilie Bolojan își va asuma răspunderea în Parlament săptămâna viitoare. Toate cele 6 proiecte de legi urmează să fie adoptate vineri, 29 august de către Guvern.
Acest proiect de lege este varianta revizuită a proiectului scos în consultare publică în data de 14 august de Ministerul de Finanțe și vă prezentăm în cele ce urmează principalele măsuri propuse acum.
Proiectul propune instituirea de norme intermediare în domeniul impozitului pe clădiri și al impozitului pe teren, până la implementarea evaluării în masă a bunurilor imobile ce fac obiectul impozitării utilizandu-se Sistemul informatic dedicat în acest sens.
Acest sistem informatic se preconizează că ar putea să furnizeze în anul 2026 valori de utilizat pentru determinarea bazei fiscale aferente anului 2027.
„Astfel, ca parte a unei treceri în mod etapizat către utilizarea valorii de piață, spre a se obține o valoare impozabilă apropiată de valoarea de piață, se instituie norme aplicabile în anul 2026 prin care să se reglementeze în raport de prevederile actualului cadru legal prevăzut de Titlul IX – Impozite și taxe locale din Codul fiscal, în sensul unei adaptări a mecanismului de stabilire a impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, precum și a celui din domeniul impozitului pe teren”, se arată în nota de fundamentare.
În acest sens, proiectul de lege modifică articolul 457 din Codul Fiscal care vizează modul de calcul al impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.
În prezent, pentru clădirile rezidențiale și clădirile-anexă, aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08%-0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii.
Ministerul de Finanțe propune majorarea valorii impozabile a locuințelor la care se aplică taxa pe proprietate.
Spre exemplu, în cazul unei clădiri construite din materiale durabile, cu instalaţii de apă, canalizare, electrice şi încălzire valoarea impozabilă va crește de la 1.492 de lei/mp cât este în prezent la 2.677 de lei/mp.
În cazul unei clădiri similare, dar care nu deține instalații mai sus amintite, valoarea impozabilă va crește de la 894 de lei/mp în prezent la 1.606 de lei/mp.
Prin proiectul de lege se revizuiește și prevederea privind reducerea coeficientului de corecție în cazul situațiilor vizând apartamentele amplasate într-un bloc cu mai mult de 3 niveluri și 8 apartamente, dat fiind faptul că abordarea nu se mai justifică în raport de contextul actual privind trecerea la sistemul de impozitare la valoarea de piață.
Pe de altă parte, în contextul dat, în anul 2026 urmează a se aplica nivelurile prevăzute în mod distinct pentru fiecare impozit/taxă în parte, astfel cum sunt reglementate prin prezentul proiect, fără a mai fi cazul adoptării de hotărâri ulterioare la nivel local cu privire la o actualizare suplimentară în raport de rata inflației, se mai arată în nota de fundamentare.
Proiectul propune un nou mecanism de impozitare a mijloacelor de transport, astfel încât să existe o diferențiere între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”.
În urma unui studiu elaborat cu sprijinul Băncii Mondiale, au fost făcute propuneri de impozitare luându-se în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare.
Formula de calcul se aplică primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:
Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică se diferențiază un impozit în funcție de două criterii: capacitate cilindrică (în lei/200 cm3) și norma de poluare.
Sunt 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km).
Astfel, pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237,6 lei și 297 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare, dar cu normă de poluare Euro 4, impozitul ar fi între 228 de lei și 285 de lei.
Pentru o mașină cu aceeași motorizare 1,6-2,0 litri, cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213 lei și 267 lei.
„Metoda de calcul a valorii unitare are la bază modelul Bulgariei, model în cadrul căruia sunt utilizate 3 criterii: puterea autovehicului, vechimea și norma de poluare. Totodată, s-a ținut cont de faptul că valoarea venitului brut per-capita în Bulgaria era, în anul 2022 (data realizării de către BM a studiului ce stă la baza propunerii formulate), cu aprox. 20% mai mică decât valoarea venitului brut per-capita în România”, se arată în nota de fundamentare.
Pentru fiecare dintre cele două criterii (capacitate cilindrică și norma de poluare) se utilizează coeficienți de ajustare cu valori cuprinse între 1,3 și 0,95, coeficienți care se aplică valorilor unitare stabilite pentru fiecare categorie de vehicul în parte.
Impozitele cele mai mici vor fi pentru mașinile electrice şi vor creşte cu cât autoturismul poluează mai mult.
În cazul autovehiculelor electrice, impozitul pe mijloacele de transport este în valoarea de 80 lei/an.
Firmele care nu au un cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului vor fi declarate inactive, aceste informații financiare fiind considerate de acum la fel de importante ca lipsa sediului social, lipsa organelor statutare sau a duratei de funcționare a societății, care la rândul lor constituie motive de inactivitate fiscală.
De asemenea, se propune ca nedepunerea în termen de 5 luni de zile de la împlinirea termenului legal, a situațiilor financiare anuale, să constituie condiție de declarare ca inactiv a persoanei juridice întrucât, potrivit Legii contabilității nr. 82/1991, aceste situații trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiare și a altor informații referitoare la activitatea desfășurată.
În plus, se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntara (la Oficiului Național al Registrului Comerțului).
În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementă nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF dizolvarea. De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare sau mai mică de 3 ani.
Proiectul introduce modificări și la legea 70/2015 pentru întărirea disciplinei financiare privind operațiunile de încasări și plăți în
numerar. Astfel, toate firmele vor fi obligate să dețină un cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității.
Firmele nou înființate vor fi obligate să deschidă un cont de plăți în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării.
Nerespectarea de către firme a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont de plăți va fi incriminată drept contravenție.
Prestatorii de servicii de plată care furnizează servicii în România vor fi obligați de a deschide cont atât persoanelor juridice, cât și persoanelor fizice, la cerere, cu excepția cazurilor în care deschiderea unui astfel de cont ar avea drept rezultat o încălcare a dispozițiilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
Aceste obligații legale vor intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026.
Pentru creșterea responsabilității juridice a societăților cu răspundere limitata (SRL) față de creditori, capitalul social necesar acestor firme se va modifica astfel:
În cazul societăților cu răspundere limitata nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.
Nivelul capitalului social a fost stabilit in funcție de contravaloarea salariului mediu (aproximativ 5.000 lei).
De asemenea se propune o normă tranzitorie pentru societățile deja înființate în sensul că își vor majora capitalul social fie cu ocazia realizării de mențiuni fie cu ocazia modificării actului constitutiv, dar nu mai târziu de 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
După expirarea acestui termen, societățile care nu se vor conforma vor fi dizolvate.
Ministerul propune modificarea regimului fiscal aplicabil veniturilor din activități independente obținute ca urmare a prestării de servicii de cazare, în sensul eliminării modalității de stabilire a venitului net anual pe bază de normă de venit, inclusiv renunțarea la posibilitatea de a opta pentru determinarea venitului net anual în sistem real.
În schimb propune introducerea unei noi modalități de determinare a venitului net prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor stabilite prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% asupra venitului brut anual.
Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani și/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură, încasate în cursul anului fiscal.
Pentru determinarea venitului net contribuabilii completează numai partea referitoare la venituri din Registrul de evidenţă fiscală și nu au obligația de a conduce evidență contabilă.
Impozitul anual datorat se calculează prin aplicarea cotei de 10% asupra venitului net anual, fiind impozit final.
Impozitul anual datorat se calculează de către contribuabil, pe baza datelor din Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice.
Pentru aceste venituri contribuabilii datorează contribuții sociale obligatorii potrivit prevederilor Titlului V din Codul fiscal, aplicabile veniturilor din activități independente.
Același regim fiscal (cotă forfetară de 30%) se va aplica și proprietarilor persoane fizice care obțin venituri din închirierea pe termen scurt (adică pentru o perioadă neîntreruptă de maximum 30 de zile pentru aceeași persoană, într-un an) a camerelor situate în locuinţe proprietate personală.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
