Cu ani în urmă, Ministerul Educației lua decizia de a programa o nouă vacanță de o săptămână în luna februarie, între finalul modulului trei și începutul modulului patru.Oficial s-a numit „vacanță mobilă” fiindcă programarea acesteia era la dispoziția Inspectoratelor Școlare Județene.
De exemplu, pentru anul școlar 2025-2026, vacanța mobilă a fost programată în intervalul 9 februarie -1 martie, inspectoratele județene alegând o săptămână în acea perioadă. Neoficial această vacanță mobilă este cunoscută drept „vacanța de schi”.
Și asta fiindcă unul dintre scopurile indirecte ale acestei vacanțe, fără să fie cuprins în vreun act oficial, a fost încurajarea turismului montan și a practicării sporturilor de iarnă în rândul elevilor.
De „vacanța de schi”, așa cum este cunoscută popular au beneficiat în ultimii trei ani, numeroase familii, mai ales din orașele și județele cu o putere financiară mai mare, care chiar au plecat la munte și au practicat sporturi de iarnă. Având în vedere că aceste vacanțe sunt foarte costisitoare, un sejur depășind și 5000 de lei cu tot cu lecțiile de schi sau snowboarding, alte familii au preferat excursii low-cost doar pentru a profita măcar de un weekend împreună cu cei mici.
Aceea a copiilor care nu au ieșit niciodată din comuna natală dar și a celor pentru care și cea mai banală excursie este un vis interzis. Nu mai vorbim de sporturi de iarnă sau drumeții montane. Mulți dintre acești copii nici măcar nu știu ce presupune această activitate. Este vorba despre mii de copii din mediul rural care și-a petrecut vacanța mobilă, sau „ de schi” cum îi spun majoritatea românilor, în noroaiele ulițelor sau la muncile gospodărești.
În cele mai sărace județe ale României, în mediul rural, excursiile în familie sunt o activitate aproape necunoscută localnicilor. Deși pare greu de crezut, în anul 2026 sunt sute de copii care nici măcar nu au plecat dincolo de granițele județului natal. În județul Botoșani, de exemplu, unul dintre cele mai sărace din țară, mulți copii de la țară nu știu cum este să meargă într-o excursie sau să călătorească împreună cu familia. Nici măcar până în județele vecine.
O localnică din comuna Coșula, situată la 20 de kilometri de municipiul Botoșani, mărturisește că majoritatea părinților și bunicilor din comună nu-și permit să trimită copiii în excursie sau să meargă cu ei, măcar până la Suceava (la 40 de kilometri distanță) sau Iași (la 100 de kilometri distanță).
Și asta fiindcă abia reușesc să supraviețuiască și să-și asigure nevoile de bază. „Avem noi aici bani de excursii pentru copii, când ne ducem în glod (n.r. noroi) până la gât? N-avem apă. Sunt care aduc apă cu bidoanele. Îi greu! Își mai permit copiii vacanță? Ne permitem noi vacanță pentru copii? Se duc și aduc lemne cu spinarea, nu există schi și alte din astea pe aici”, mărturisește localnica, potrivit adevarul.ro
O altă săteancă, venită cu treburi prin zona Primăriei spune că situația este și mai dramatică. Sunt copii care nici măcar nu știu ce presupune schiul
„Sunt o groază de copii care nu au ieșit din comună. Majoritatea. Aici la noi nici măcar nu s-a auzit de schi. Nici nu se pune problema. Sunt oameni care nu au loc de muncă. Copiii stau acasă, au grijă de animale, citesc”, precizează botoșăneanca.
