Decizia pronunțată de tribunal în 8 iulie nu este definitivă, în schimb este executorie. Se aplică de îndată. Cum s-au apărat cele două tabere liberale și cum explică Tribunalul București decizia dată în favoarea contestatarilor lui Ilie Bolojan.
Cele două tabere din PNL și-au expus motivele în fața instanței. Ambele au spus că se bazează pe Statutul partidului.
Cei 18 contestatari liberali au susţinut că modificările statutare ale unui partid politic nu produc efecte juridice înainte de încuviințarea lor de către Tribunalul București și de publicarea hotărârii definitive în Monitorul Oficial.
În schimb, conducerea PNL a spus că a privi lucrurile astfel înseamnă o ingerință a instanței de drept comun în chestiuni de organizare internă a partidelor. „O ingerință care excedează rolului constituțional al instanțelor judecătorești și care nu își găsește temei legal”, conform avocatului PNL.
Concluzia instanței?
„Modificările aduse statutului unui partid politic nu sunt aplicabile şi opozabile decât dacă au fost încuviințate de către Tribunalul Bucureşti, au fost înregistrate în Registrul partidelor politice, iar hotărârea judecătorească a fost publicată în Monitorul Oficial”, și-a justificat Tribunalul București hotărârea de a suspenda actele adoptate în cadrul Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie.
Între cei 18 liberali care îl contestă pe Ilie Boloja se numără Hubert Thuma, Adrian Veștea, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu. Ei au continuat să meargă pe linia cu care câștigaseră primul proces: un statut devine legal după validarea de către instanță.
Ei au invocat că aplicarea anticipată a unui statut necontrolat judiciar conduce la nulitatea absolută a actelor adoptate. În plus, au acuzat că Congresul s-a întemeiat pe acte nestatutare ale Consiliului Național Extraordinar și pe o convocare nelegală.
De cealaltă parte, conducerea lui Ilie Bolojan a spus în instanță că aceiași oameni n-au mai avut aceleași argumente când, la congresul anterior, au fost aleși ei. „Argumentele reclamanților în sensul că modificările aduse statutului unui partid politic produc efecte numai după încuviințarea modificărilor de către Tribunalul București sunt cel puțin surprinzătoare din perspectiva faptului că, la congresul anterior al Partidului Național Liberal, o parte dintre reclamanți au candidat și au obținut funcții în partid în baza unui statut modificat la respectivul congres”, a invocat PNL în instanță, potrivit motivării intrate în posesia HotNews.
La fel ca în cazul procesului de la Tribunalul Ilfov, unde a fost suspendate decizia privind convocarea Congresului, avocatul PNL a reclamat o ingerință a instanței de drept comun în chestiuni de organizare internă și de orientare politică a partidului, „o ingerință care excedează rolului constituțional al instanțelor judecătorești și care nu își găsește temei legal”.
„A admite, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea unor hotărâri precum cele de față ar crea un precedent susceptibil de a transforma instanțele de drept comun într-o cale curentă de soluționare a disputelor politice interne ale partidelor, de fiecare dată când o decizie a unui organ de conducere nu este pe placul unei facțiuni sau al unor membri nemulțumiți”, a invocat avocatul PNL la proces, potrivit hotărârii Tribunalului București.
Referitor la modificările aduse Statutului, avocatul PNL a precizat că lipsa încuviințării judecătorești „afectează cel mult opozabilitatea externă a modificărilor, iar nu valabilitatea internă a hotărârii Congresului cu privire la propriile sale organe de conducere”.
Deși a admis că PNL a prevăzut în statut organismul Curtea de Arbitraj, care are ca atribuţii în soluţionarea diferendelor dintre organismele și membrii partidului, Tribunalul București susține că „nu s-au invocat dispoziţii legale sau statutare care să impună reclamanţilor obligativitatea parcurgerii unei proceduri prealabile în faţa Curţii de Arbitraj”.
Prin urmare, Tribunalul a apreciat că în cazul de față nu sunt aplicabile dispoziţiile Codului de Procedură Civilă referitoare la procedura prealabilă obligatorie.
„Tribunalul reţine că existenţa unei căi de atac administrative şi obligativitatea parcurgerii unei proceduri (administrative) în faţa jurisdicţiilor interne ale partidului nu înlătură dreptul reclamanţilor de a solicita instanţei de judecată dispunerea unei măsuri urgente şi provizorii cu privire la deciziile adoptate de către organele de conducere ale unui partid politic, în cadrul procedurii speciale instanţa urmând a analiza strict condiţiile de admisibilitate propriu-zise ale ordonanţei preşedinţiale”, a argumentat judecătorul Tribunalului București decizia din 8 iulie.
Sursa https://www.hotnews.ro
