Salariații care obțin bani și din chirii, investiții, activități independente sau alte surse ar putea fi scutiți de CASS suplimentară pentru o bază anuală cumulată de până la 120.000 de lei.
Senatorul Cătălin Silegeanu a depus la Senat un proiect de modificare a Codului fiscal care păstrează contribuția de 10% numai pentru partea care depășește pragul, argumentând că plata CASS din salariu oferă deja acces la asigurarea publică de sănătate.
„Statul pedepsește munca în plus când adaugă la impozitul pe câștigurile din afara salariului încă o contribuție pentru asigurarea de sănătate pe care omul o plătește deja din leafă. Când depășirea unui prag cu câțiva lei poate aduce o obligație de plată de mii de lei, oamenii ajung să își împartă sau să își amâne încasările după plafoanele fiscale, iar declararea integrală a câștigurilor devine mai puțin atractivă. De aceea am depus la Senat un proiect de modificare a Codului fiscal prin care salariații ar fi scutiți de CASS suplimentară pentru venituri precum cele din activități independente, chirii sau investiții, dacă baza anuală de calcul a contribuției, însumată pentru veniturile vizate, este de cel mult 120.000 de lei”, afirmă Cătălin Silegeanu.
În sistemul actual, calitatea de salariat nu înlătură CASS pentru chirii, investiții și celelalte venituri incluse în calcul. Pentru 2026, primul prag este de 24.300 de lei, iar atingerea lui generează o contribuție de 2.430 de lei. Următoarele trepte duc CASS la 4.860 de lei și, respectiv, 9.720 de lei, în funcție de venitul cumulat.
„Vechea formă a Legii sănătății nr. 95/2006 acorda salariaților o scutire integrală de CASS pentru venituri precum dividendele, dobânzile și drepturile de autor. Am adaptat regula astfel încât cota de 10% să se aplice numai părții din baza de calcul care depășește plafonul. Pentru un salariat al cărui singur venit extrasalarial este de 30.000 de lei net pe an din închirierea unui apartament, proiectul ar însemna o economie de 2.430 de lei la CASS, sumă pe care astăzi o datorează pe lângă impozitul pe proprietate și cel pe venitul declarat din chirie”, explică senatorul.
Reglementarea invocată de inițiator a existat în Legea sănătății într-o formulă potrivit căreia veniturile din chirii, dividende, dobânzi și drepturi de proprietate intelectuală intrau la plata contribuției numai dacă persoana nu realiza deja venituri din salarii sau din alte categorii enumerate de lege. Formula a fost consemnată inclusiv de Curtea Constituțională într-o decizie din 2013.
„Prin contribuția din salariu, omul are deja acces la pachetul de bază pe care sistemul public îl oferă tuturor asiguraților, indiferent de suma cu care contribuie fiecare. În spiritul principiului constituțional al «așezării juste a sarcinilor fiscale», solidaritatea pe care se sprijină finanțarea sănătății presupune contribuții proporționale și reguli care încurajează oamenii să își declare câștigurile”, susține Cătălin Silegeanu.
Expunerea de motive precizează că proiectul nu urmărește eliminarea CASS pentru veniturile extrasalariale ridicate. Scutirea s-ar opri la plafonul de 120.000 de lei, iar pentru ceea ce depășește această sumă contribuția de 10% ar continua să fie datorată, soluție prezentată de inițiator drept o combinație între protejarea veniturilor complementare și păstrarea contribuției pentru câștigurile mari.
„Pentru omul care își deschide un atelier pe lângă serviciu, banii economisiți pot însemna uneltele cu care onorează următoarea comandă, după cum o familie care investește puțin câte puțin își poate întregi rezerva pentru lunile grele. Voi face toate demersurile pentru ca proiectul să treacă de comisii și să ajungă la vot, cu eventualele corecții pe care dezbaterile le vor justifica, fiindcă vreau să apăr veniturile clasei de mijloc și ale celor care își acoperă cu greu cheltuielile lunare. În socotelile statului trebuie să încapă și osteneala celor care rup câteva ore din timpul familiei ca să câștige un ban în plus”, mai afirmă senatorul.
Inițiativa B627/2026 se află în prezent la începutul procedurii parlamentare, Senatul fiind prima Cameră sesizată. Proiectul urmează să primească avizele și punctele de vedere prevăzute de procedură înainte de dezbaterea în comisii și votul în plen.
(Comunicat de presă)
