La jumătatea lunii noiembrie 2025, autoritățile fiscale din România au demarat o campanie de informare, dedicată entităților constitutive ale grupurilor multinaționale (MNE), prin care acestea sunt îndemnate să se conformeze cerințelor privind raportarea pentru fiecare țară în parte (CbCR).
OUG 42/2017 a introdus obligația pentru societățile-mamă finale ale grupurilor MNE rezidente în România sau pentru anumite entități constitutive, atunci când sunt îndeplinite anumite condiții, de a depune raportul CbCR și a reglementat condițiile schimbului automat de informații între autoritățile fiscale.
Principalele obiective urmărite prin această ordonanță sunt:
Context global
OCDE a dezvoltat o serie de instrumente pentru a sprijini administrațiile fiscale în utilizarea rapoartelor CbCR, mai ales pentru evaluarea riscurilor grupurilor MNE, cum ar fi workshopurile privind evaluarea riscurilor pe baza CbCR, CbCR Tax Risk Evaluation and Assessment Tool (TREAT), un Chestionar de Evaluare a Riscului Fiscal (TRAQ), utilizat în International Compliance Assurance Programme (ICAP), prin care o administrație fiscală oferă unui grup MNE invitația de a explica indicatorii-cheie ai unui potențial risc, precum și CbCR Effective Risk Assessment Handbook, publicat în 2017.
Corporate Tax Statistics, publicată anual de OCDE, are rolul de a sprijini analiza politicilor fiscale corporative și de a extinde calitatea și gama de date disponibile pentru evaluarea fenomenului de Base Erosion and Profit Shifting (BEPS). Ediția Corporate Tax Statistics 2025 | OECD, publicată în 25 noiembrie, include mai multe date decât edițiile anterioare, acoperind și anul 2022 . Aceasta cuprinde informații anonimizate și agregate din rapoartele CbCR privind activitatea a peste 8.700 de grupuri MNE la nivel global, inclusiv o detaliere pe dimensiunea grupurilor (măsurată prin veniturile de la părți independente) și pe jurisdicții fiscale.
Această granularitate sporită permite o înțelegere mai precisă a modului în care profiturile, veniturile și impozitele sunt distribuite între diferite dimensiuni de grupuri MNE și jurisdicții. Multe jurisdicții declară însă că primesc prea puține rapoarte CbC pentru a putea furniza statistici către OCDE, respectând standardele lor de confidențialitate.
Pentru România, unde obligațiile CbCR au fost introduse prin OUG 42/2017, aceste date globale subliniază importanța transparenței și a unei documentații solide pentru alinierea la standardele OCDE și pentru susținerea conformității locale.
Pe scurt, despre îndeplinirea obligației de raportare CbCR la nivelul OCDE:
Datele CbCR continuă să arate existența unor diferențe între locul unde sunt raportate profiturile și cel unde se desfășoară activitatea economică, dar există semne că amploarea acestor diferențe scade. De exemplu, ponderea profiturilor raportate în investment hubs a scăzut de la 31,9% în 2017, la 18,9% în 2022.
Statisticile CbCR sunt utile pentru analiza comportamentului grupurilor MNE și a riscurilor BEPS, însă OECD subliniază că aceste date trebuie interpretate cu prudență și nu pot fi folosite ca dovadă directă a existenței BEPS.
Situația în România
Deși obligația de raportare CbCR este în vigoare din 2017 cu prim termen de depunere decembrie 2018, iar România este semnatară a Acordului multilateral privind schimbul automat de rapoarte CbC (CbC MCAA), pare că nu dispune încă de toate mecanismele necesare pentru a primi aceste rapoarte din jurisdicții din afara Uniunii Europene. În plus, România nu a încheiat acorduri bilaterale cu jurisdicțiile care nu sunt semnatare ale CbC MCAA. Companiile românești trebuie astfel să suporte o sarcină suplimentară prin raportări care în mod normal nu ar fi necesare.
În consecință, entitățile constitutive ale grupurilor MNE stabilite în jurisdicții din afara Uniunii Europene rămân vizate de această cerință de raportare. Acestea vor utiliza Formularul R404 și schema XML aferentă pentru transmiterea electronică. Excepția este doar în cazul în care raportul CbCR este depus într-o altă jurisdicție din Uniunea Europeană.
Mențiunea principală este aceea că neconformarea cu cerințele CbCR poate atrage amenzi semnificative, de până la 20.000 euro, și poate determina încadrarea contribuabilului într-un nivel de risc superior, ceea ce ar putea conduce la verificări fiscale suplimentare.
Sursa https://www.hotnews.ro