Stresul provocat de facturile restante, chirie sau datorii poate afecta inima la fel ca fumatul, hipertensiunea sau diabetul, arată un studiu amplu publicat în Mayo Clinic Proceedings, cu peste 280.000 de participanți.
Cercetătorii au observat că stresul financiar accentuat și insecuritatea alimentară accelerează îmbătrânirea cardiovasculară, chiar și luând în calcul factorii medicali clasici. Două persoane de aceeași vârstă și profil clinic pot avea inimi cu ritmuri diferite de îmbătrânire, în funcție de presiunea economică resimțită.
Spre deosebire de studiile care urmăresc doar apariția bolilor cardiovasculare, echipa a analizat vârsta cardiovasculară, concept ce descrie vârsta biologică a inimii și a sistemului vascular, comparativ cu vârsta reală.
Dr. Leana Wen, medic de urgență și profesor la Universitatea George Washington, a explicat pentru CNN că măsurarea îmbătrânirii inimii se referă la „modificări structurale și funcționale ale sistemului cardiovascular care cresc riscul de boli cardiace.”
Acestea includ rigidizarea vaselor de sânge, modificări ale funcției mușchiului cardiac și capacitatea redusă a sistemului cardiovascular de a răspunde la efort.
„Stresul cronic poate accelera aceste procese. Hormonii stresului, precum cortizolul și adrenalina, afectează tensiunea arterială, ritmul cardiac, inflamația și metabolismul. Activarea repetată a acestor sisteme contribuie la uzura inimii și a vaselor de sânge, având un efect cumulativ similar cu îmbătrânirea sau afecțiunile medicale de lungă durată,” a precizat dr. Wen.
Dr. Wen subliniază că stresul financiar se distinge de alte forme de stres prin persistență. Spre deosebire de termenele limită de la serviciu sau răceli, grija pentru bani devine o tensiune continuă.
„Implică griji persistente legate de facturi, locuință, cheltuieli medicale, datorii sau întreținerea familiei. Banii afectează multe aspecte ale vieții, făcând stresul financiar greu de evitat. Acesta perturbă somnul, limitează accesul la alimente sănătoase și îngrijire medicală, reducând oportunitățile de mișcare sau odihnă. Acești factori se amplifică reciproc, crescând riscul cardiovascular în timp,” a detaliat medicul.
O meta-analiză sistematică din Current Problems in Cardiology (2023), incluzând șapte studii despre stresul financiar și bolile coronariene, arată că persoanele sub presiune financiară au un risc cu 19% mai mare de a dezvolta boli cardiace sau evenimente grave, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
„Literatura susține asocierea dintre stresul financiar și bolile coronariene, subliniind nevoia urgentă de definiții și măsurători standardizate ale stresului financiar,” notează autorii, adăugând că descoperirile lor „sprijină integrarea evaluărilor stresului financiar în îngrijirea pacienților și dezvoltarea politicilor de sănătate care pun accent pe presiunile economice.”
Un rezultat important al cercetării este că asocierea dintre stresul financiar și îmbătrânirea cardiovasculară a fost comparabilă, uneori chiar mai puternică, decât cea observată pentru factorii de risc clasici, precum hipertensiunea, diabetul și fumatul.
„Asta nu înseamnă că stresul financiar înlocuiește factorii de risc tradiționali, ci se adaugă la aceștia. O persoană cu hipertensiune arterială care se află și sub presiune financiară, s-ar putea confrunta cu un risc compus,” a atras atenția dr. Leana Wen.
Un alt studiu din 2020 a demonstrat că persoanele care resimt frecvent stres legat de plata chiriei sau a ratelor la casă au un risc dublu de a dezvolta boli de inimă, comparativ cu cele care se simt în siguranță financiar.
Potrivit Mayo Clinic, stresul declanșează reacții fizice precum creșterea ritmului cardiac, încordarea mușchilor și accelerarea respirației, din cauza nivelurilor crescute de cortizol și adrenalină.
Adrenalina accelerează ritmul cardiac, crește tensiunea arterială și menține organismul „în priză.” Cortizolul, principalul hormon al stresului, crește nivelul zahărului din sânge, ajută creierul să folosească mai eficient glucoza și crește disponibilitatea substanțelor implicate în repararea țesuturilor. În același timp, cortizolul reduce activitatea funcțiilor care nu sunt prioritare într-o situație de urgență, modifică răspunsul sistemului imunitar și încetinește digestia, funcțiile reproductive și procesele de creștere.
Acest sistem complex de alarmă comunică și cu regiunile creierului care controlează starea de spirit, motivația și frica. Atunci când stresul devine constant, iar organismul se simte mereu amenințat, reacția de „luptă sau fugi” rămâne activată mai mult decât ar fi normal. Pe termen lung, această stare, împreună cu expunerea prelungită la cortizol și alți hormoni de stres, poate dezechilibra aproape orice sistem din corp.
Sursa https://www.hotnews.ro
