Acneea poate fi normală la anumite vârste, dar uneori indică o problemă medicală. Iată diferențele dintre tipurile de acnee, legătura cu alimentația și semnele de alarmă.
Acneea nu apare doar la adolescență, ci și la bebeluși, preadolescenți și chiar la copiii mici, unde poate semnala un dezechilibru hormonal. Cauzele diferă în funcție de vârstă, de la hormonii materni la nou-născuți, până la poluare, stres și diete nesănătoase la adolescenți.
Specialiștii explică mecanismele acneei, rolul alimentației și obiceiurile care previn agravarea leziunilor, dar și când este obligatoriu consultul dermatologic.
Cauzele acneei variază în funcție de vârstă, explică dr. Raluca Bidiga, medic pediatru. La bebeluși, acneea apare între 0 și 6 luni (acnee neonatală) sau până la 1 an (acnee infantilă), fiind cauzată de hormonii materni care stimulează glandele sebacee ale nou-născutului, dar și de hormonii androgeni ai sugarului, mai ales la băieți.
Microbiota cutanată și produsele cosmetice grase pot agrava leziunile. În general, acneea dispare de la sine, spune medicul.
La copiii între 1 și 7 ani, acneea este rară și poate indica tulburări hormonale, pubertate precoce, tumori secretoare de androgeni, hiperplazie adrenală congenitală sau afecțiuni endocrine. În aceste cazuri, este necesară o evaluare endocrinologică.
La preadolescenți (8-12 ani), acneea este legată de activarea glandelor suprarenale, care încep să producă hormoni ce stimulează glandele sebacee, dar și de factori genetici, de mediu, poluare, alimentație bogată în dulciuri, lactate sau fast-food și stres.
La adolescenți (13-19 ani), principalele cauze sunt hormonii pubertății, predispoziția genetică și factorii de mediu, precum alimentația, stresul cronic, igiena excesivă sau produsele iritante, dar și anumite medicamente. Hormonii activează glandele sebacee, iar factorii externi agravează inflamația, explică medicul.
Alimentația influențează severitatea acneei, dar nu toate alimentele au același impact. „Există din ce în ce mai multe dovezi științifice care susțin că anumite alimente pot agrava acneea, mai ales în perioada adolescenței”, spune dr. Bidiga.
Alimentele cu încărcătură glicemică mare (zahăr, produse rafinate, fast-food, băuturi dulci) cresc rapid glicemia, ceea ce determină o creștere a insulinei și a IGF-1, care stimulează androgenii și producția de sebum, blocând keratinizarea normală și favorizând inflamația foliculară. Adolescenții care trec la o dietă cu indice glicemic scăzut prezintă o reducere semnificativă a leziunilor în 8-12 săptămâni.
Laptele degresat este asociat mai des cu acnee, în timp ce laptele integral și iaurturile fermentate au efect mai slab sau neutru. Lactatele nu cauzează acnee la toți copiii, ci agravează o predispoziție existentă. Eliminarea completă a lactatelor fără evaluare poate duce la deficiențe, motiv pentru care dr. Bidiga recomandă un test de 6-8 săptămâni fără lactate degresate.
Alimentele antiinflamatoare pot ameliora acneea: legume bogate în antioxidanți, cereale integrale, pește, ouă, leguminoase, avocado, ulei de măsline, nuci și semințe. Probioticele pot echilibra microbiomul intestinal și cutanat.
Sursa https://www.hotnews.ro
