Ioana Apetrii și-a dat demisia din departamentul de resurse umane al unei companii de tehnologie în 2024. Lucrase acolo timp de patru ani și își iubea meseria. Dar odată cu achiziția companiei, atmosfera s-a schimbat în rău. Noii șefi au criticat performanța și procesele anterioare, făcând-o să se simtă nedorită.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Ea a demisionat fără să aibă un nou loc de muncă programat: „Am vrut să mă reorientez, să mă recuperez și să-mi planific următorul pas”, a declarat ea . „Privind în urmă, eram puțin nerealistă în privința găsirii unui nou loc de muncă.”
Și-a luat două luni de pauză, dar după șapte luni încă nu găsise un nou loc de muncă. A aplicat pentru 200 de posturi, dar în cutia poștală nu venea niciun răspuns.. A devenit anxioasă și deprimată și a regretat decizia pripită de a renunța. „Șomajul a fost de fapt mai stresant pentru că mă tot întrebam de ce nu rezistasem la ultimul job. Mă simțeam vinovată”, a spus Ioana.
Potrivit INS, rata șomajului măsurată după standardele Biroului Internațional al Muncii, la grupa de vârstă 40-50 de ani este în România în jur de 5%, sub media națională (de 5.9%)
Să pleci și să găsești un nou loc de muncă – la asta se gândesc mulți angajați români, arată un studiu recent – Romanians@Work 2025, realizat de CareerShift HUB
Experiența Ioanei ilustrează un paradox tot mai mare pe piețele muncii nu doar din România ci în toată Europa. Mulți lucrători vor să-și părăsească locurile de muncă. Mai puțini se simt capabili să o facă în siguranță.
Conform studiului Romanians@Work 2025, 62% dintre angajații români iau în considerare schimbarea locului de muncă, însă majoritatea nu au un plan concret în acest sens.
Peste jumătate dintre angajați (53%) spun că sunt constant stresați la locul de muncă
Pentru 3 sferturi liniștea sufletească e mai importantă decât recompensele financiare și spun că principalul semnal de alarmă e cultura organizațională toxică.
Unul dintre cele mai clare semnale ale studiului este o schimbare în ceea ce angajații sunt dispuși să schimbe pentru bani. Salariul rămâne important, dar nu mai este decisiv. Aproape jumătate dintre românii care au răspuns sondajului spun că nu ar face niciodată compromisuri în ceea ce privește respectul și demnitatea, nici măcar pentru salarii mai mari.
Puțin peste 10% se simt conectați emoțional la echipele cu care lucrează, mai arată studiul citat.
Acest lucru reflectă constatările internaționale mai ample de la Gallup și Microsoft, dar datele românești adaugă o nuanță locală: absența infrastructurii de carieră. Conversațiile despre avansul în carieră sau feedback-ul primit de la șefi sunt rare. Treizeci și unu la sută dintre respondenți nu au discutat despre cariera lor cu un manager în ultimele trei luni.
Sursa https://www.hotnews.ro
