Ioana Apetrii a demisionat din departamentul de resurse umane al unei companii de tehnologie în 2024. Lucrase acolo timp de patru ani și își plăcea meseria. Însă, odată cu achiziția companiei, atmosfera s-a deteriorat. Noii șefi au criticat performanța și procesele anterioare, făcând-o să se simtă nedorită.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Ea a demisionat fără să aibă un alt loc de muncă: „Am vrut să mă reorientez, să mă recuperez și să-mi planific următorul pas”, a declarat ea. „Privind în urmă, am fost puțin nerealistă în privința găsirii unui nou loc de muncă.”
Și-a luat două luni de pauză, dar după șapte luni încă nu găsise un nou loc de muncă. A aplicat pentru 200 de posturi, dar nu a primit niciun răspuns. A devenit anxioasă și deprimată și a regretat decizia de a renunța. „Șomajul a fost mai stresant pentru că mă întrebam de ce nu rezistasem la ultimul job. Mă simțeam vinovată”, a spus Ioana.
Potrivit INS, rata șomajului la grupa de vârstă 40-50 de ani este în România în jur de 5%, sub media națională (de 5.9%), conform standardelor Biroului Internațional al Muncii.
Un studiu recent, Romanians@Work 2025, realizat de CareerShift HUB, arată că mulți angajați români se gândesc să plece și să găsească un nou loc de muncă.
Experiența Ioanei ilustrează un paradox tot mai mare pe piețele muncii din România și din Europa. Mulți angajați vor să-și părăsească locurile de muncă, dar puțini se simt capabili să o facă în siguranță.
Conform studiului Romanians@Work 2025, 62% dintre angajații români iau în considerare schimbarea locului de muncă, însă majoritatea nu au un plan concret în acest sens.
Peste jumătate dintre angajați (53%) spun că sunt stresați la locul de muncă.
Pentru 3 sferturi, liniștea sufletească este mai importantă decât recompensele financiare, iar principalul semnal de alarmă este cultura organizațională toxică.
Unul dintre cele mai clare semnale ale studiului este o schimbare în ceea ce angajații sunt dispuși să schimbe pentru bani. Salariul rămâne important, dar nu mai este decisiv. Aproape jumătate dintre românii care au răspuns sondajului spun că nu ar face compromisuri în ceea ce privește respectul și demnitatea, nici măcar pentru salarii mai mari.
Puțin peste 10% se simt conectați emoțional la echipele cu care lucrează, mai arată studiul citat.
Acest lucru reflectă constatările internaționale mai ample de la Gallup și Microsoft, dar datele românești adaugă o nuanță locală: absența infrastructurii de carieră. Conversațiile despre avansul în carieră sau feedback-ul primit de la șefi sunt rare. Treizeci și unu la sută dintre respondenți nu au discutat despre cariera lor cu un manager în ultimele trei luni.
Sursa https://www.hotnews.ro
