Un studiu ADN recent, realizat pe dinții a 13 soldați francezi îngropați într-o groapă comună din Vilnius, Lituania, a identificat doi agenți patogeni nedocumentați anterior, care au contribuit la suferința militarilor din Marea Armată a lui Napoleon în timpul retragerii din Rusia, relatează Reuters.
Retragerea lui Napoleon Bonaparte și a Marii Armate Franceze din Rusia, în 1812, a marcat începutul declinului imperiului său. Aproximativ 300.000 de soldați și-au pierdut viața dintr-o forță inițială de aproximativ jumătate de milion de oameni.
Descoperirea bacteriilor care provoacă febra paratifoidă și febra recurentă transmisă prin păduchi, în rămășițele soldaților, indică, alături de cercetări anterioare, prezența mai multor infecții în rândul militarilor slăbiți de frig, foame și epuizare.
Situl din Vilnius, descoperit în 2001, conține rămășițele a aproximativ 2.000 până la 3.000 de soldați din armata napoleoniană.
„Vilnius a fost un punct cheie pe ruta retragerii din 1812. Mulți soldați au ajuns acolo epuizați, înfometați și bolnavi. Un număr considerabil au murit acolo și a fost îngropat rapid în gropi comune”, a declarat geneticianul Nicolás Rascovan, șeful unității de paleogenomică microbiană de la Institutul Pasteur din Paris și autor principal al studiului publicat în revista Current Biology.
„Deși frigul, foametea și tifosul au fost de mult timp accentuate ca factori principali, rezultatele noastre arată că febra paratifoidă și febra recurentă transmisă prin păduchi erau de asemenea prezente și pot fi considerate cauze care au contribuit la slăbirea și mortalitatea soldaților”, a adăugat Rascovan.
Febra paratifoidă se transmite, de regulă, prin apă sau alimente contaminate, având simptome precum febră, dureri de cap, dureri abdominale, diaree sau constipație, slăbiciune și, uneori, erupții cutanate. Forma de febră recurentă identificată este transmisă prin păduchii de corp și provoacă episoade repetate de febră mare, însoțite de dureri de cap, dureri musculare și slăbiciune.
Sursa https://www.hotnews.ro
