Ghidurile medicale actualizate ale societăților medicale recomandă suplimentarea cu vitamina D indiferent de anotimp. Stilul de viață s-a schimbat, stăm mai mult în spații închise în fața dispozitivelor electronice, iar atunci când ieșim afară ne protejăm de soare cu ajutorul cremelor. „La copii lipsa vitaminei D înseamnă rahitism, la copiii mai mari – carență, iar la adulți poate duce la modificarea consistenței osului”, atrage atenția dr. Sandra Alexiu, președinta Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov. Explicăm cum ar trebui făcută suplimentarea în funcție de vârsta copilului și de ce este extrem de importantă și în sarcină.
Vara a trecut și odată cu ea șansa ca soarele să ne ajute la sinteza de vitamina D, care este esențială pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copiilor, dar și pentru menținerea sănătății adulților.
Studiile arată că tot mai mulți copii nu au un nivel corespunzător de vitamina D – ceea ce infirmă percepția populară conform căreia dacă un copil bea lapte și se joacă afară în aer liber va avea în organism suficientă vitamina D pentru a crește puternic și sănătos.
Potrivit healthychildren.org, site-ul oficial al Academiei Americane de Pediatrie, din pricina schimbării stilului de viață și a utilizării cremelor cu factor de protecție solară, 42% din americani au deficit de vitamina D.
În rândul copiilor cu vârste între 1 și 11 ani, deficitul estimat de Academia Americană de Pediatrie este de 15% și de 17% în rândul adolescenților.
Alături de calciu, vitamina D este un nutrient crucial de care organismul are nevoie pentru formarea oaselor, a dinților și menținerea sănătății lor. Corpul poate fixa calciul doar dacă are suficientă vitamină D. Această vitamină este implicată și în lanțul imunitar, în sănătatea mușchilor, a inimii și a creierului.
Potrivit specialiștilor Institutului Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din București, vitamina D este denumirea generică a zece compuși sterolici dintre care cei mai importanți sunt doi: vitamina D2 – ergocalciferol-, prezentă în cantităţi mici în unele alimente de origine vegetală sub formă de ergosterol și vitamina D3 – colecalciferol – conţinută în alimente de origine animală sau sintetizată la nivelul pielii sub acţiunea razelor ultraviolete.
Potrivit sursei mai sus citate, vitaminele D2 şi D3 au o acţiune similară în organism şi îşi exercită rolul numai după ce suferă un proces de metabolizare la nivelul ficatului și rinichilor rezultând un compus activ – 1,25-(OH)2-colecalciferol.
Rahitismul carențial este probabil cea mai cunoscută boală cauzată de deficitul de vitamina D, caracterizată prin tulburări de mineralizare a osului. Lista afecțiunilor medicale determinate de carența de vitamina D include, printre altele, și cariile severe, diabetul de tip 1, scleroza multiplă, artrita reumatoidă, bolile cardiace și anumite tipuri de cancer.
În România, prevalența rahitismului este ridicată, deși, din 2002, Ministerul Sănătății derulează Programul Național de profilaxie a rahitismului la copii.
Date referitoare la nivelul de vitamina D la populația din România nu se cunosc însă, punctează Revista Română de Pediatrie. Aceasta pentru că
determinarea vitaminei D nu este un test de laborator obişnuit, fiind costisitor şi nefiind rambursat de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), unul dintre studiile efectuate în România, au arătat că prevalența deficitului de vitamina D este de 1,92% la grupa de vârstă 0-1 an; 0,66% la grupa 1-3 ani, 1,96% la grupa 4-8 ani; 4,3%, la grupa 8-13 ani și de 8,9% la grupa 14-18 ani. Totodată, un nivel toxic de vitamina D a fost depistat la 11,5% din copiii cu vârsta 0-1 an și la 4,98% din copiii cu vârsta 1-3 ani.
Sursa principală de vitamina D pentru organism este sinteza la nivelul pielii, în urma expunerii la soare. Razele ultraviolete care ajung la nivelul tegumentului influențează producția de vitamina D3.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
