Sucurile carbogazoase fără zahăr îmbolăvesc ficatul chiar mai mult decât cele cu zahăr. Cum explică medicii „otrava” lichidă

Atât sucurile cu zahăr, cât și cele cu „zero calorii” afectează grav ficatul, potrivit unui studiu prezentat în cadrul Congresului European de Gastroenterologie. O singură băutură carbogazoasă dietetică pe zi crește cu 60% riscul de steatoză hepatică. În cazul băuturilor îndulcite cu zahăr, riscul e cu 50% mai mare.

Studiul, care a inclus aproape 124.000 de participanți britanici, monitorizați pe parcursul a peste zece ani, a scos la iveală că băuturile cu îndulcitori nu sunt o opțiune sigură. Cercetătorii au observat inclusiv o creștere a mortalității prin boli hepatice în rândul celor care consumau frecvent sucuri dietetice, asociere care nu a fost semnalată în grupul celor care preferau băuturile cu zahăr.

„Băuturile îndulcite cu zahăr au fost de mult timp analizate cu atenție, în timp ce variantele lor dietetice sunt, de regulă, percepute ca fiind mai sănătoase. Rezultatele noastre arată însă că băuturile carbogazoase cu conținut redus sau fără zahăr sunt asociate, de fapt, cu un risc crescut de steatoză hepatică metabolică (MASLD), chiar și atunci când sunt consumate în cantități mici, de exemplu, o singură doză pe zi,” a explicat Lihe Liu, autorul principal al studiului și doctorand în cadrul Departamentului de Gastroenterologie al Universității Soochow din China.

Steatoza hepatică non-alcoolică, denumită medical MASLD (metabolic dysfunction-associated steatotic liver disease), apare atunci când grăsimea se acumulează în ficat în absența consumului excesiv de alcool. Leziunile produse sunt similare cu cele întâlnite în steatoza hepatică alcoolică și pot progresa, în timp, către fibroză, ciroză sau chiar carcinom hepatocelular.

În ultimii 30 de ani, cazurile de MASLD au crescut cu 50% în Statele Unite. La nivel global, peste 30% din populație este afectată, iar boala a devenit cea mai frecventă afecțiune hepatică cronică din lume. În Europa, prevalența MASLD este estimată la 26–30% din populația adultă, potrivit unei meta-analize publicate în Journal of Hepatology și coordonate de Asociația Europeană pentru Studiul Ficatului (EASL).

Pentru România, un studiu populațional bazat pe elastografie arată că aproape jumătate dintre persoanele cu fibroză avansată aveau și MASLD diagnosticată. La nivel general, 20% dintre adulții fără boli hepatice cunoscute prezentau semne ecografice de steatoză.

Specialiștii asociază această creștere cu epidemia de obezitate și diabet de tip 2, dar și cu schimbările dietetice rapide din ultimele decenii. În absența tratamentului, inflamația hepatică poate evolua spre steatohepatită non-alcoolică (NASH), o formă severă a bolii care reduce capacitatea de regenerare a ficatului și crește riscul de cancer hepatic.

Echipa de cercetători a analizat date provenite de la 123.788 de persoane din cadrul UK Biobank, cea mai mare bază de date biomedicală britanică. Toți participanții aveau ficatul sănătos la începutul studiului, iar consumul de băuturi a fost monitorizat prin chestionare alimentare de 24 de ore, aplicate repetat pe parcursul a zece ani.

După perioada mediană de urmărire de 10,3 ani, 1.178 de participanți au dezvoltat MASLD și 108 au murit prin boli de ficat. Consumul a peste 250 de grame pe zi (echivalentul unei doze standard) de băuturi dietetice a fost asociat cu un risc cu 60% mai mare de MASLD. În cazul băuturilor îndulcite cu zahăr, riscul a fost cu 50% mai ridicat.

Participanții care au înlocuit băuturile carbogazoase cu apă și-au redus riscul cu 15,2% în cazul băuturilor dietetice și cu 12,8% pentru cele cu zahăr. În schimb, trecerea de la o variantă la alta, adică de la „zero calorii” la clasic sau invers, nu a adus niciun beneficiu măsurabil asupra sănătății ficatului.

Dr. Lihe Liu, autoarea principală a studiului, a detaliat posibilele mecanisme biologice care explică aceste asocieri.

„Conținutul ridicat de zahăr din băuturile îndulcite provoacă creșteri rapide ale glicemiei și insulinei, promovează creșterea în greutate și crește nivelul acidului uric. Toate acestea contribuie la acumularea de grăsime în ficat,” a declarat specialista.

Băuturile dietetice acționează diferit. „Ele modifică microbiomul intestinal, perturbă senzația de sațietate, mențin pofta de dulce și chiar stimulează secreția de insulină. Apa, pe de altă parte, hidratează corpul fără să afecteze metabolismul, ajută la sațietate și susține funcția metabolică generală,” a adăugat cercetătoarea.

Dr. Sajid Jalil, profesor asociat de gastroenterologie și hepatologie la Universitatea Stanford, din SUA, consideră că rezultatele merită luate în serios. „Pentru mine, acest studiu are mult mai multă greutate decât studiile anterioare datorită designului său prospectiv, numărului mare de subiecți, testului validat pentru diagnosticarea MASLD și urmăririi îndelungate,” a subliniat medicul american.

Sursa https://www.hotnews.ro