Sindicaliștii botoșăneni din sănătate îngrijorați de indicatorii de performanță pentru spitale – VIDEO 

Fără spor vătămător 

Liderii sindicali i-au expus prefectului principalele nemulțumiri care sunt legate de respectarea drepturilor legale și contractuale ale tuturor salariaților.

Lia Temciuc apără drepturile angajaților din sistemul medical.  

Lia Temciuc, președinte Sindicatul Sanitas Botoșani

„Dacă până la acest moment drepturile celor din sănătate au fost în mai mică măsură afectate mai puțin și aici mă refer doar la personalul tehnic administrativ care, deși le-am obținut într-un târziu, le-au luat tot ce le-au dat înapoi. Știți de câte ori am venit pentru personalul TESA ca să le obținem. Și acum ei au fost primii care au trebuit să renunțe la anumite drepturi care, din punctul nostru de vedere, considerăm că le luau pe bună dreptate”,

Acest spor de condiții vătămătoare a fost certificat de Inspecția Muncii bazat pe faptul că salariații din zona administrativă petrec foarte mult timp la calculator. 

Ce înseamnă performanță?

Lia Temciuc, președinte Sindicatul Sanitas Botoșani

„Ce ne îngrijorează pe mai departe este faptul că se preconizează modificarea normativului de personal pe indicatori de performanță. Adevărat este că un medic îl poți cuantifica după numărul de pacienți, însă un asistent, un infirmier, un muncitor nu ai cum să-l cuantifici după așa ceva. Avem cazuri în care un asistent lucrează cu trei medici, cum îl poți evalua pe el? Sau identifici doar medicul și după aia... în fine. Lucrurile astea nu au fost discutate ca să vedem și noi care este gândirea”,

Cum se stabilește

Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) lucrează la definirea și implementarea indicatorilor de performanță pentru spitale, medici și servicii medicale.

În linii mari, indicatorii de performanță din sănătate ar urma să fie stabiliți astfel:

Pe baza calității actului medical

• rata mortalității evitabile;
• numărul de complicații apărute după intervenții;
• durata medie de spitalizare comparată cu patologiile tratate;
• procentul de reinternări în termen scurt după externare.
•  

Pe baza accesului pacienților la servicii

• timpii de așteptare pentru consultații, investigații sau operații;
• gradul de acoperire a populației cu servicii medicale de bază;
• disponibilitatea serviciilor în zonele rurale vs. urbane.

Pe baza eficienței financiare

• utilizarea fondurilor alocate (ex. raport cost/pacient);
• cheltuielile administrative vs. cheltuielile medicale directe;
• reducerea risipei (medicamente, consumabile, internări nejustificate).

Pe baza satisfacției pacienților

• chestionare standardizate aplicate după externare;
• scoruri de satisfacție pentru comunicare, condiții de spitalizare și acces la informații;
• măsurarea încrederii pacienților în personalul medical.

Aliniere la standardele europene

România trebuie să își coreleze indicatorii cu raportările UE și OMS, pentru a putea compara performanța sistemului național cu alte state.

În prezent, Ministerul Sănătății are în lucru un cadru unitar de indicatori, care va fi testat inițial în spitalele mari și apoi extins la nivel național. Scopul este ca finanțarea unităților sanitare să nu se mai facă doar „pe caz rezolvat”, ci și în funcție de calitate și rezultate concrete pentru pacient.