Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) indică o nouă etapă demografică pentru România, caracterizată prin scăderea populației, îmbătrânirea acesteia și o distribuție inegală pe teritoriul țării. Conform cercetării statistice „Tendințe sociale”, unele județe au pierdut peste 10% din locuitori în ultimii 10 ani (2025-2015).
Statisticienii precizează că anul 2008 a marcat o schimbare în raportul dintre tineri și vârstnici, emigrarea masivă a populației tinere având un impact direct. Această evoluție demografică ridică probleme economice și sociale semnificative.
Un aspect important evidențiat de INS este diferența dintre populația după domiciliu (21,7 milioane) și populația rezidentă, estimată la aproximativ 19 milioane de locuitori.
Această discrepanță este cauzată de migrație, milioane de români fiind înregistrați în țară, dar trăind și lucrând în alte state. Această situație distorsionează percepția publică și influențează planificarea politicilor.
Îmbătrânirea populației este o problemă majoră la nivel european. Economiștii Olivier Blanchard și Jean Tirol au identificat-o drept una dintre cele trei provocări esențiale, alături de schimbările climatice și inegalități. Un raport subliniază necesitatea unui echilibru între viața activă și pensionare, aspect menționat și de Tudorel Andrei, președintele INS, într-o analiză publicată în Contributors.ro.
Stabilizarea populației României depinde de sporul natural pozitiv și de migrație. Relansarea natalității este dificilă după 35 de ani de declin, iar migrația poate compensa doar parțial scăderea populației. Menținerea pragului de 19 milioane de locuitori necesită un mediu economic atractiv, conform lui Tudorel Andrei.
În UE, unele state atenuează declinul demografic prin migrație, dar puține au spor natural pozitiv (ex. Franța, Malta, Suedia). Franța a înregistrat în 2024 cel mai mic sold natural de după al Doilea Război Mondial, conform președintelui INS.
Scăderea natalității și creșterea speranței de viață generează dezechilibre între grupele de vârstă, afectând forța de muncă, sistemul de pensii și serviciile sociale. Ponderea populației peste 65 de ani a crescut în UE, ajungând la 21,3% în 2023, iar în România la 20%.
România a parcurs acest proces de îmbătrânire într-o perioadă scurtă, accentuat de: eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planning familial (creșterea vârstei mamei la prima naștere) și emigrarea masivă a populației tinere.
Îmbătrânirea demografică este mai accentuată în județele cu vârsta medie ridicată (ex. Teleorman – 46,9 ani), localitățile mici fiind cele mai afectate. Județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani).
Se anticipează continuarea fenomenului de îmbătrânire a populației, cu impact asupra economiei, serviciilor sociale și a sistemului de pensii.
Institutul Național de Statistică, Eurostat și Divizia de Statistică ONU furnizează date privind evoluțiile demografice din România. Publicații precum Anuarul demografic al României 2024 și Talent Abroad: A Review of Romanian Emigrants analizează declinul demografic și migrația.
Datele demografice din ultimii 35 de ani indică o îmbătrânire accentuată a populației României, fenomen generalizat la nivel european, dar cu particularități specifice în cazul României.
Sursa https://www.hotnews.ro
