Raportul anual publicat recent de Banca Națională a României arată o schimbare notabilă în strategia de gestionare a rezervelor valutare, marcând o reorientare către o expunere semnificativ sporită pe euro și pe dolarul american, în detrimentul altor valute. Această decizie, alături de o diminuare a deținerilor de numerar, a contribuit la un profit 2,3 miliarde de lei în 2025.
La 31 decembrie 2025, rezervele internaționale ale României atingeau 77,017 miliarde de euro – cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, arată Raportul Băncii. 80% din câștigurile obținute sunt virate la bugetul de stat (în acest caz, circa 1,87 mld lei).
Rezervele valutare ale României sunt administrate de un comitet foarte discret format din 11 oameni, în frunte cu guvernatorul BNR. Ședințele Comitetului de Administrare a Rezervelor Internaționale- CARI, după cum este denumit în interiorul Băncii Centrale, nu durează mai mult de o oră. În BNR, cei 11 sunt numiți „brilianții”, termen utilizat și de guvernatorul Mugur Isărescu.
În fiecare joi dimineața jurnalistul Dan Popa trimite newsletterul Economix. Dacă ești pasionat de economie, finanțe personale sau comportamentale. poți să te abonezi aici la newsletterul EconoMix.
La capitolul aur, România deține același stoc fizic de ani buni: 103,6 tone. Nu a cumpărat niciun lingou în plus, nici nu a vândut nimic. Și totuși, rezerva de aur a crescut cu 3,861 miliarde de euro într-un singur an – de la circa 8,356 miliarde la 12,217 miliarde de euro. Explicația este una singură: prețul aurului pe piețele internaționale a explodat.
Contextul global a fost extrem de favorabil metalului prețios. Escaladarea tensiunilor geopolitice, fragmentarea relațiilor comerciale internaționale și temerile privind stabilitatea sistemului financiar global au alimentat cererea pentru active de refugiu. Băncile centrale din lumea întreagă – în special cele din economiile emergente – și-au intensificat achizițiile de aur, consolidând o tendință care depășise deja dinamicile speculative clasice.
Pe lângă asta, mai e și superstiția Guvernatorului, potrivit căreia rezerva de aur nu mai trebuie să crească, arătând că, de câte ori s-a depășit nivelul de 100 de tone, „România a pățit ceva”.
„Eu am o învățătură. Este cam pesimistă. Deci eu nu vreau să mai crească rezerva de aur, personal, sunt aici peste 100 de tone, pentru că sunt superstițios. De câte ori am trecut peste 100 de tone, România a pățit ceva. De data asta să rămânem la 100 de tone, este suficient de mult, 103 tone”, a declarat luni Isărescu la Simpozionul anual de istorie și civilizație bancară „Cristian Popișteanu”, cu tema „Aurul în istoria băncilor centrale”, ediția a XXI-a, găzduit de BNR.
De-a lungul timpului, șeful băncii centrale a avut mai multe intervenții în care a afirmat că nu mai dorește creșterea rezervei de aur din superstiție.
Din cele 103,6 tone de aur ale României, 61,2 tone se află în custodie la Banca Angliei – o instituție cu tradiție seculară în administrarea rezervelor de aur suverane. Restul se află în boltele BNR de la București. Această distribuție geografică este o practică standard printre băncile centrale, care preferă să disperseze riscul de custodie.
Dincolo de aur, rezervele valutare propriu-zise au crescut cu 2,66 miliarde de euro, ajungând la 64,8 miliarde de euro.
Cea mai importantă schimbare structurală în cadrul rezervelor valutare privește monedele de denominare. Euro și-a consolidat dominanța: dacă în 2024 reprezenta 50,8% din totalul rezervelor valutare, în 2025 a ajuns la 54,2%. Dolarul american a crescut ușor ca pondere (de la 26,3% la 28,0%), dar a pierdut teren relativ față de euro.
Sursa https://www.hotnews.ro
