Durerea de cap, greața, oboseala extremă și senzația că nu te mai poți ridica din pat sunt simptome care apar după o seară în care ai exagerat cu alcoolul. Deși nu există un remediu miraculos, poți apela la câteva măsuri pentru prevenirea și ameliorarea mahmurelii.
Alcoolul afectează corpul prin multiple mecanisme simultane, iar efectele combinate explică diversitatea simptomelor. În primul rând, alcoolul este un diuretic puternic. Asta înseamnă că te face să urinezi mai des și să pierzi lichide în cantități mari. Poți elimina chiar și un litru de urină în orele care urmează după ce bei patru băuturi alcoolice, potrivit Cleveland Clinic. În plus, alcoolul inhibă eliberarea unui hormon numit vasopresină, care în mod normal ajută rinichii să rețină apa. Fără el, corpul elimină lichide în ritm accelerat. De aici vin setea intensă, oboseala și durerile de cap cu care te trezești dimineața.
Pe lângă pierderea de lichide, alcoolul irită mucoasa stomacului și a intestinelor, încetinește digestia și crește secreția de acid gastric. Motiv pentru care apar greața, durerile abdominale și, în cazuri mai severe, vărsăturile.
Un alt efect al consumului excesiv de alcool este scăderea glicemiei. Metabolizarea alcoolului în ficat duce la creșterea producției de acid lactic și perturbă sinteza glucozei. Hipoglicemia rezultată provoacă slăbiciune, tremurături, transpirații și senzație de foame.
Calitatea somnului este, de asemenea, compromisă. Alcoolul are inițial efect sedativ și poate accelera adormirea, dar perturbă arhitectura somnului (fazele de somn profund și REM sunt afectate). De aceea, chiar dacă ai dormit multe ore, te trezești obosit. Specialiștii de la Harvard Medical School compară efectul cu cel al jet lag-ului deoarece alcoolul dereglează hormonii care controlează ritmul circadian.
Sistemul imunitar reacționează prin eliberarea de citokine, proteine implicate în procesele inflamatorii. Acestea contribuie la multe dintre simptomele mahmurelii, printre care durerea de cap, oboseala, greața, starea generală de rău și ar putea influența și severitatea episodului.
Nu în ultimul rând, ficatul metabolizează alcoolul și produce acetaldehidă, o substanță toxică. În mod normal, organismul descompune rapid acest compus înainte să creeze probleme, dar în cazul consumului excesiv, inflamația rezultată afectează mai multe organe.
Corpul uman are nevoie de aproximativ o oră pentru a metaboliza o singură băutură standard, adică o doză de 360 ml de bere cu 5% alcool, un pahar de 150 ml de vin cu 12% alcool sau un shot de 45 ml de băutură spirtoasă cu 40% alcool.
Dacă bei mai mult de o băutură pe oră, ești mai predispus să te trezești a doua zi cu mahmureală. Simptomele încep să apară la câteva ore după ce ai încetat să bei și ating intensitatea maximă când nivelul de alcool din sânge revine la zero.
Riscul variază foarte mult de la om la om. Potrivit unui studiu citat de Cleveland Clinic, aproximativ 75% dintre persoanele care au băut excesiv seara au raportat simptome de mahmureală a doua zi, asta înseamnă că între 25% și 30% dintre consumatorii de alcool par să fie rezistenți la mahmureală.
Există însă și date aparent contradictorii. Unele cercetări citate de Harvard Medical School arată că persoanele care beau moderat sau ocazional sunt mai vulnerabile la mahmureală decât cele care consumă frecvent cantități mari. Totuși, alte studii indică faptul că persoanele cu istoric familial de alcoolism au mahmureli mai severe. Cercetătorii de la Harvard suspectează că unele persoane ajung să dezvolte probleme cu alcoolul tocmai pentru că beau în încercarea de a ameliora simptomele mahmurelii.
Cea mai eficientă metodă de a evita mahmureala este, evident, să nu bei deloc sau să bei foarte puțin. Dar dacă alegi totuși să consumi alcool, există câteva trucuri utile:
Când mahmureala s-a instalat deja, opțiunile sunt limitate, dar nu inexistente.
Hidratarea e cea mai importantă, dar apa trebuie consumată treptat deoarece stomacul iritat nu tolerează bine cantități mari ingerate rapid. Apa la temperatura camerei este mai bună decât cea rece. Băuturile cu electroliți ajută la refacerea mineralelor pierdute, în special dacă au existat vărsături sau diaree. În ultimii ani, este la modă și hidratarea intravenoasă, însă nu există dovezi că perfuziile funcționează mai bine în cazul mahmurelii decât hidratarea orală. În schimb, procedura implică unele riscuri de la infecții la locul puncției și inflamația venelor până la formarea de cheaguri, la care se adaugă costurile ridicate.
După apă, următorul pas util este mâncarea, dar doar în forme pe care stomacul le poate gestiona. Alcoolul scade glicemia și irită mucoasa gastrică, iar alimentele simple, bogate în carbohidrați ușor digerabili, pot corecta ambele probleme fără să agraveze greața. Pâinea prăjită, biscuiții simpli sau orezul sunt tolerate mai bine decât prăjelile sau mâncărurile grase, care încetinesc digestia și cresc disconfortul. Fructele cu conținut ridicat de apă adaugă lichide și o cantitate mică de zahăr, fără să încarce stomacul.
Sursa https://www.hotnews.ro
