Un raport recent arată că România se află pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește decesele din cauze tratabile, cu o medie de 215 decese la 100.000 de locuitori, conform „State of Health in the EU. Romania – Country Health Profile 2025”, publicat de Comisia Europeană și OCDE.
Principalele cauze ale deceselor tratabile sunt cardiopatia ischemică, pneumonia și accidentul vascular cerebral.
Raportul distinge între decesele din cauze tratabile (indicator al eficienței sistemului de sănătate) și cele din cauze prevenibile (indicator al politicilor de prevenție). Ambele categorii indică decese care ar putea fi evitate.
În ceea ce privește decesele din cauze prevenibile, România ocupă locul al treilea în UE, cu 304 decese la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media europeană de 168.
Cardiopatia ischemică, afecțiunile legate de alcool și cancerul pulmonar sunt principalele cauze ale mortalității prevenibile.
Raportul subliniază că România are una dintre cele mai mari rate ale mortalității evitabile din UE, cu decese tratabile și prevenibile mult peste media europeană. Se menționează inițiative recente pentru îmbunătățirea depistării precoce, dar se constată că măsurile de prevenție primară sunt limitate.
Factorii de risc comportamentali și de mediu sunt responsabili pentru peste o treime din decesele din România, conform raportului.
Aproximativ 29% din decesele înregistrate în 2021 sunt atribuite factorilor de risc comportamentali, precum fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și lipsa activității fizice.
România a înregistrat unul dintre cele mai ridicate niveluri de consum de alcool din UE în 2023 (12,3 litri per adult), cu o creștere de aproape 30% în ultimul deceniu.
În rândul adolescenților, 17% dintre tinerii de 15 ani au raportat consum de alcool de mai multe ori în 2022, cu o prevalență mai mare la băieți (19%) decât la fete (14%).
România a introdus măsuri limitate pentru combaterea consumului nociv de alcool, precum reglementări privind publicitatea și interzicerea vânzării către minori.
Alimentația precară și inactivitatea fizică contribuie la supraponderalitate și obezitate. Românii au unul dintre cele mai scăzute consumuri de fructe și legume din UE: în 2022, doar 38% dintre adulți consumau fructe zilnic (media UE fiind de 60%), iar 37% consumau legume zilnic (media UE fiind de 60%).
Doar unul din cinci adulți a practicat activitate fizică de mai mult de trei ori pe săptămână în 2022.
Poluarea aerului a contribuit cu 6% la mortalitatea generală, o cifră mai mare decât în majoritatea țărilor UE.
Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor în România sunt cele mai mici din UE – 5,8% din PIB, comparativ cu media UE de 10%.
Suma alocată de stat pentru sănătate a fost, în medie, de 1.800 de euro pe cap de locuitor, sub jumătate din media UE de 3.832 de euro.
Raportul constată că, în ciuda promisiunilor de creștere a finanțării, ponderea cheltuielilor guvernamentale pentru sănătate a scăzut în ultimii ani.
Documentul menționează că, până în 2025, 19 categorii erau scutite de plata contribuției la asigurările de sănătate, inclusiv copii, studenți, pensionari, persoane cu afecțiuni cronice, persoane cu dizabilități, șomeri și lucrători din construcții, agricultură și industria alimentară cu venituri brute lunare de până la 2.000 euro.
Scutirile au fost limitate în urma măsurilor de austeritate impuse de Guvern începând din vara anului 2025. Casa de Asigurări de Sănătate se așteaptă ca baza de contribuabili să crească cu aproximativ o treime în următorii ani.
77% din cheltuielile pentru sănătate sunt finanțate din surse publice, iar 23% din finanțare privată, aproape în totalitate prin plăți directe. Ponderea plăților directe este în creștere, de la 19% în 2019, depășind media UE de 16%.
Sursa https://www.hotnews.ro
