Profesori obligați prin măsurile Ministerului Educației să predea discipline pe care nu le-au mai predat niciodată: „Oare copiii nu merită să aibă și ei informații de la o persoană calificată?”

Creșterea normei didactice la 20 de ore pe săptămână și comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi îi forțează pe profesori, mai ales în mediul rural, să predea discipline pe care nu le-au mai predat niciodată sau să își împartă norma în trei-cinci unități, scrie Școala 9. „Să ajungă un profesor de matematică să facă chimie, pe care el n-a predat-o niciodată în 20 de ani… Ne-am minți singuri să credem că acei copii vor învăța vreodată chimie”, avertizează o directoare.

Legea nr. 141/2025, cunoscută drept „Legea Bolojan”, adoptată în Parlament și aplicată de Ministerul Educației, prevede creșterea normei didactice de la 18 la 20 de ore pe săptămână pentru majoritatea profesorilor, comasarea școlilor cu mai puțin de 500 de elevi, limitarea plății cu ora și mărirea numărului maxim de elevi per clasă.

Federațiile sindicale din educație au respins aceste prevederi și au început proteste săptămânale, pichetând Ministerul Educației, iar pe 8 septembrie, prima zi a anului școlar, este programat un miting național la care sunt așteptate peste 30.000 de cadre didactice. Potrivit lui Simion Hăncescu, președintele FSLI, măsurile ar putea duce la pierderea a circa 15.000 de posturi și la scăderi salariale, „pentru că multe ore suplimentare nu vor putea fi acoperite”.

Cum se aplică aceste măsuri la firul ierbii și ce schimbări aduc în activitatea școlilor explică mai mulți directori intervievați de Școala 9. În unități mici, dispar norme acoperite de suplinitori, iar cadrele titulare iau ore din alte specialități sau lucrează în trei-cinci școli.

În Vernești, județul Buzău, directoarea Laura Grațiela Petcu, profesor de geografie, s-a văzut nevoită să își completeze norma didactică cu ore de informatică și educație socială. A reușit acest lucru doar pentru că, în trecut, a făcut o reconversie profesională pe informatică și TIC și are un master în studii europene. „Era și o glumiță: «Doamna profesoară de română, matematică, geografie, istorie și sport…» Cam așa…”, spune ea. Situația nu este singulară: colegi de-ai săi ajung să predea latină, educație tehnologică sau desen, deși nu sunt calificați pe aceste discipline. „Oare copiii nu merită să aibă și ei informații de la o persoană calificată?”, întreabă directoarea, potrivit Școala 9.

La școala gimnazială din Clondiru, profesorul de biologie a ajuns să predea muzică, cel de fizică – desen, iar profesorul de franceză – TIC. Directorul Cătălin Zaman spune că această rotație forțată de discipline nu poate aduce beneficii elevilor: „Nu văd cum măsurile astea, în disperarea de a face economie, ar putea crește calitatea actului educațional când tu pui profesor din altă specialitate să predea orele.”

Sursa https://www.hotnews.ro