Povestea capelei de la Botoșani, o comoară ascunsă a patrimoniului botoșănean

Capela Callimachi poartă hramul „Sfântul Teodor Sicheotul” și a fost construită ca loc de cult particular al familiei princiare Callimachi, servind și drept cavou necropolar pentru membrii semnificativi ai acestei familii .

Clădirea a fost ridicată în anul 1837, la inițiativa vornicului Alexandru (Alecu) Callimachi, în conformitate cu testamentul mamei sale, Ruxandra, pentru pomenirea familiei .

Capela îmbină elemente neoclasice cu influențe bizantine, fiind realizată de arhitecți italieni, o alegere neobișnuită și sofisticată pentru acea vreme, în Moldova .

Sub capelă se află o criptă somptuos realizată, unde se odihnesc nume importante precum Dimitrie Callimachi, Alexandra Callimachi și diplomatul Teodor Callimachi, cel care a sprijinit Unirea Principatelor în 1859. Osemintele vechi de peste 300 de ani denotă longevitatea și importanța istorică a locului .

În imediata apropiere a capelei se afla un impresionant conac/palat boieresc, considerat unul dintre cele mai luxoase din Moldova în acele vremuri. Conacul dispărut era cunoscut pentru arhitectura rafinată, grădinile amenajate cu ajutorul specialiștilor italieni și o bibliotecă de excepție, de peste 60.000 de volume. A fost distrus în perioada comunistă, rămânând în picioare doar capela și cripta .

Capela a suferit diverse lucrări de consolidare și restaurare de-a lungul timpului. A fost renovată în 1937, 1954, iar lucrări mai ample au fost realizate între 2010–2012, finanțate de membrii familiei Callimachi. A fost resfințită în 2000 și 2012 pentru redeschiderea sa liturgică .

Deși este mai puțin cunoscută, Capela Callimachi reprezintă un punct turistic cultural deosebit, evocând o epocă de splendoare aristocratică și o bogată tradiție istorică.

Capela Callimachi din Stâncești nu este doar un lăcaș de cult, ci și un simbol al memoriei aristocratice moldovenești. Fiind ridicată la 1837 ca necropolă a unei vechi familii princiare , ea păstrează vie amintirea Callimachi-lor, importanti dregători , domnitori și diplomați ai Moldovei.

Astăzi, Capela reprezintă o comoară ascunsă a patrimoniului botoșănean , evocând atât trecutului boieresc, cât și fragilitatea moștenirii culturale în fața timpului și a uitării.