Medicii subliniază că există o legătură între presiunea psihică și emoțională și formarea anevrismelor, însă aceasta nu implică întotdeauna un mecanism direct cauză-efect. Pe scurt, stresul nu provoacă anevrisme din senin, dar poate agrava riscul la persoanele cu un perete arterial deja slăbit.
Anevrismele se dezvoltă atunci când o porțiune a unei artere se fragilizează în timp, cel mai adesea din cauza hipertensiunii, fumatului sau a predispoziției genetice. Stresul nu este o cauză directă a anevrismelor, dar contribuie la creșterea tensiunii arteriale și accelerează procesele de deteriorare a vaselor de sânge.
Studiile recente indică faptul că persoanele diagnosticate cu anevrisme raportează, în general, un nivel crescut de stres pe termen lung. De asemenea, unele analize au detectat concentrații ridicate de cortizol, un marker biologic al stresului cronic, în părul pacienților cu ruptură de anevrism.
Astfel, deși nu provoacă anevrisme direct, stresul poate favoriza apariția acestora pe termen lung prin creșterea constantă a tensiunii arteriale. Nu este vorba despre episoade izolate de tensiune emoțională, ci despre expunerea cronică la stres și efectele cumulative ale acesteia asupra sistemului vascular, în combinație cu alți factori genetici și de stil de viață.
Medicii definesc anevrismul ca o dilatație anormală a unui vas de sânge. În cazul anevrismului cerebral, proeminența apare la nivelul arterelor din creier. Problema nu este neapărat deformarea în sine, motiv pentru care multe persoane trăiesc ani buni fără să știe că au un anevrism, ci riscul de ruptură.
Anevrismele cerebrale afectează aproximativ 3% din populația lumii, cel mai frecvent în jurul vârstei de 50 de ani, conform statisticilor. În tinerețe, riscul este similar la femei și bărbați, dar după menopauză devine aproape dublu la femei, din cauza scăderii nivelului de estrogen, care slăbește pereții vaselor de sânge.
Ruptura unui anevrism provoacă o hemoragie cerebrală severă, o urgență medicală cu risc mare de deces sau dizabilitate. Aproximativ unul din cinci pacienți cu anevrism rupt nu supraviețuiește, iar până la 40% rămân cu sechele neurologice permanente.
Din perspectiva structurii lor, anevrismele se clasifică în mai multe categorii. Cele mai frecvente sunt anevrismele saculare sau congenitale, reprezentând 90% din totalul cazurilor. Există, de asemenea, anevrismele fusiforme și arteriosclerotice (7% din cazuri), cele infecțioase sau micotice (0,5%), precum și cele neoplazice, traumatice sau microanevrismele cauzate de hipertensiunea arterială.
Un anevrism cerebral apare atunci când peretele unei artere din creier se slăbește și începe să se bombeze sub presiunea sângelui. În mod normal, aceste vase au o structură solidă, alcătuită din trei straturi care mențin fluxul stabil și sigur. Când unul dintre straturi este afectat, din cauza hipertensiunii, inflamației sau pierderii elasticității odată cu vârsta, întreaga zonă devine fragilă.
Presiunea sângelui împinge constant asupra acelui punct slab, iar în timp se formează o mică umflătură, ca o bulă. De obicei nu provoacă simptome, dar dacă balonul se rupe, apare o hemoragie cerebrală care poate fi fatală.
Deși nu a fost identificată o cauză exactă pentru apariția anevrismelor, există numeroși factori de risc, cum ar fi:
Pe lângă aceștia, există și factori modificabili legați de stilul de viață. Hipertensiunea arterială este, probabil, cel mai important. Tensiunea crescută forțează constant pereții arteriali, accelerându-le uzura naturală. Fumatul amplifică acest efect, deteriorând structura elastică a vaselor. Consumul excesiv de alcool și cocaina sunt, de asemenea, asociate cu un risc mai mare.
Anevrismele nerupte nu prezintă, în general, semne. De aceea, multe sunt descoperite întâmplător. Dar când apar simptome, acestea pot include dureri de cap recurente, pierderea echilibrului, senzații anormale pe jumătate de față, tulburări ale memoriei pe termen scurt, probleme de vedere (inclusiv vedere dublă sau pierderea vederii), pupile dilatate sau dureri în spatele ochilor.
Sursa https://www.hotnews.ro
