Aproape 19.000 de români trăiesc cu infecție cu HIV-SIDA, iar numărul cazurilor este în creștere în România, comparativ cu acum 10 sau 15 ani. Cu toate acestea, numărul real al pacienților ar putea fi mai mare deoarece boala este subdiagnosticată. În alte state din Europa, precum Spania, numărul îmbolnăvirilor a scăzut de la an la an, dar și acestea se confuntă cu subdiagnosticarea bolii.
Infecția cu virusul HIV rămâne o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial, estimându-se că peste 42 de milioane de vieți au fost pierdute din cauza bolii, până în prezent.
În 1 decembrie, în întreaga lume este marcată Ziua Mondială de Luptă Împotriva HIV/SIDA, prilej cu care se vorbește despre măsurile necesare pentru a sprijini persoanele care trăiesc cu infecție HIV, sunt comemorați cei care au pierdut lupta cu boala, dar sunt marcate și progresele obținute în lupta împotriva HIV/SIDA – creșterea accesului la servicii de prevenție și tratamente de ultimă generație.
Sindromul imunodeficienței umane dobândite (SIDA) este o boală provocată de virusul imunodeficienței umane – HIV – care atacă și distruge progresiv sistemul imunitar.
În România, proporția este de aproximativ 100 de cazuri HIV/SIDA la 100.000 de locuitori.
În acest moment, în țara noastră sunt 18.966 de pacienți diagnosticați cu infecție HIV/SIDA și aflați sub tratament. Dintre aceștia, 18.698 sunt adulți cu vârsta peste 20 de ani, 142 sunt copii cu vârsta sub 14 ani, iar 126 sunt adolescenți cu vârste între 15 și 19 ani.
Testare HIV. FOTO: Dreamstime.com
56 de pacienți români seropozitivi au murit în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025 în România, conform celor mai recente date publicate de Institutul de Boli Infecțioase „Matei Balș”, care coordonează Programul național de HIV/SIDA, prin care se asigură tratamentul pacienților.
În prima jumătate a acestui an, în țara noastră au fost diagnosticate 202 noi cazuri. De altfel, în fiecare an sunt diagnosticați câteva sute de noi pacienți, însă boala rămâne subdiagnosticată în România.
„Numărul real de pacienți ar putea fi mai mare, deoarece boala este subdiagnosticată. Este o realitate nu doar în România”, arată managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș.
Din păcate, sunt acele persoane cu un comportament la risc – indiferent că vorbim despre consumatorii de droguri sau că vorbim despre cei care au relații sexuale multiple, cazuri sociale etc. Și sunt persoane, în general, care vin în contact redus cu sistemul medical. Ei fie nu au un diagnostic, fie ajung să fie testați și diagnosticați foarte târziu”, explică, într-un dialog cu HotNews, medicul Adrian Marinescu, managerul Institutului de Boli Infecțioase „Matei Balș.
Adrian Marinescu spune că o soluție pentru ca pacienții să fie diagnosticați și tratați la timp ar fi ca testarea „să se facă ori de câte ori este nevoie sau există o suspiciune”, inclusiv de către medici de alte specialități decât de boli infecțioase.
Medicul de familie, arată Adrian Marinescu, poate testa pentru HIV. „Și este important că pot fi testați și cei care nu au asigurare medicală. Testarea HIV este gratuită indiferent de statutul de asigurat sau neasigurat în sistemul de sănătate”
Fiecare cetățean ar trebui testat o dată pe an, mai spune managerul Institutului „Matei Balș”. „Atât pentru infecția HIV, cât și pentru hepatitele B și C, testarea ar trebui să fie o dată pe an. Iar la cei care au un comportament care presupune un risc mai mare de infectare – lucrători sexuali, consumatori de droguri – ori de câte ori este nevoie”.
De asemenea, sunt necesare campanii care să se adreseze „populației defavorizate, care vine mai greu în contact cu sistemul medical”. De exemplu, caravane medicale, mai ales în zonele unde este mai greu să ai acces la medic.
La fel ca România, și alte țări europene au o problemă cu diagnosticarea târzie a bolii.
„În aproape jumătate dintre cazuri este vorba despre infecție avansată cu HIV sau imunitate foarte scăzută”, spune dr. María Velasco, purtătoare de cuvânt a Societății de Boli Infecțioase și Microbiologie Clinică din Spania și președinta Grupului de Studiu al SIDA.
În schimb, Spania este una dintre puținele țări europene cu o tendință descendentă a numărului de cazuri de HIV/SIDA, în ultimii 10 ani.
„Deși situația ideală ar fi să nu mai avem nicio nouă îmbolnăvire, avem încă diagnostice noi și trebuie să le abordăm. Dar există o tendință descendentă a numărului de persoane infectate în ultimii aproape 10 ani. Acest lucru indică faptul că situația din Spania nu este rea. Din anul 2017, am observat o scădere de aproape 60% a numărului de diagnostice noi”, spune dr. María Velasco.
Și Irlanda a înregistrat o scădere cu 21% a numărului de cazuri de infecție HIV, în prima parte a acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Însă această scădere a venit după o creștere în ultimii ani. Spre exemplu, în intervalul 2019 – 2023, numărul pacienților testați pozitiv a înregistrat o creștere de 68%.
România a înregistrat, în ultimii 10-15 ani, o creștere a numărului de cazuri: în anul 2010 erau, oficial, peste 10.400 de pacienți diagnosticați cu HIV/SIDA, iar în 2015 – peste 13.500. Acum, sunt aproape 19.000.
Medicul Adrian Marinescu spune că explicația este una mixtă: numărul de cazuri este în creștere, însă se și testează mai mult, ceea ce înseamnă un număr mai mare de pacienți diagnosticați. Și, nu în ultimul rând, numărul deceselor a scăzut datorită tratamentelor de ultimă generație.
Atunci când infecția este descoperită la timp, pacienții cu HIV/SIDA pot duce o viață normală, cu tratament, dacă tratamentul este instituit cât se poate de devreme. Iar speranța de viață a unui pacient seropozitiv este egală cu a unui cetățean care nu are virusul, dacă tratamentul începe devreme.
„Prin tratament, care trebuie să fie instituit imediat, acest lucru se poate regla extrem de bine. Este exact ca în cazul unui cancer, care, dacă nu este diagnosticat la timp, ajungi să ai metastaze, în stadiu foarte avansat”, explică medicul Adrian Marinescu.
9 din 10 pacienți cu infecție HIV din România beneficiază de unul dintre tratamentele de ultimă generație, de tip o singură administrare cu o singură pastilă, „așa cum se întâmplă în toate țările civilizate”, mai spune managerul Institutului „Matei Balș”.
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
