Unul din patru români s-a confruntat cu depresie sau anxietate în ultimele luni ale anului 2024, dar 61% dintre aceștia nu au apelat la ajutorul specialiștilor, conform unui studiu național realizat în cadrul proiectului „Parteneriat pentru Sănătate Mintală.” La locul de muncă, 65% dintre angajați resimt frecvent stres, iar 60% prezintă simptome de burnout, arată cele mai recente statistici.
Neglijarea sănătății emoționale slăbește sistemul imunitar, afectează relațiile și scade productivitatea la muncă. Există, totuși, modalități de prevenție și reechilibrare emoțională. Exercițile fizice reprezintă unele dintre cele mai eficiente. Doar 15 minute de mers pe jos zilnic cresc nivelul de dopamină și serotonină, neurotransmițătorii responsabili pentru starea de bine. Efectul este similar cu cel al unor antidepresive ușoare, dar fără efecte secundare. Tehnicile de respiratie controlată și mindfulness pot fi, de asemenea, de ajutor.
National Center for Emotional Wellness (NCEW) definește bunăstarea emoțională ca „o conștientizare, înțelegere și acceptare a sentimentelor și o abilitate de a gestiona eficient perioade de schimbare sau provocare.” Conceptul se referă la modul în care emoțiile, indiferent de intensitate, pot fi integrate și reglate astfel încât persoana să continue să funcționeze în mod stabil.
Mental Health Foundation subliniază că „un sentiment pozitiv de bunăstare permite unui individ să funcționeze în societate și să facă față cerințelor vieții de zi cu zi”. Această definiție include „evaluarea globală a satisfacției față de propria viață, cât și experiența emoțiilor care variază de la depresie la bucurie.”
Bunăstarea emoțională înseamnă capacitatea de a:
Practic, o persoană echilibrată emoțional recunoaște când este furioasă, tristă sau anxioasă și știe ce să facă cu aceste emoții. Nu le suprimă, nu explodează, ci le procesează constructiv, prin sport, jurnal personal, conversații sau terapie.
Potrivit studiilor, disconfortul emotional slăbește sistemul imunitar și crește vulnerabilitatea la infecții. În plus, provoacă dureri de cap, disfuncții sexuale, insomnie și diverse dureri fizice. Pe termen lung, gestionarea deficitară a emoțiilor crește riscul de boli cardiovasculare.
O cercetare doctorală realizată de dr. Rikke Jensen pe un eșantion de 259 de adulți a demonstrat că există o legătură directă între felul în care oamenii își descriu experiențele de viață și starea lor emoțională. Participanții care își prezentau modul de viață cu accent pe evenimente pozitive raportau o stare mult mai echilibrată comparativ cu cei care insistau asupra aspectelor negative.
Pe lângă simptomele imediate și bolile asociate pe termen lung, starea psihică și emoțională înfluențează inclusiv speranța de viață. Analizele Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) au scos la iveală că persoanele cu tulburări psihice severe trăiesc, în medie, cu 10–20 de ani mai puțin decât restul populației.
Persoanele cu un nivel crescut de bunăstare emoțională prezintă anumite caracteristici observabile:
Sursa https://www.hotnews.ro
Credeți că, pentru protejarea animalelor, Primăria Botoșani ar trebui să renunțe la artificiile de revelion, așa cum au decis alte primării din România?
