Codul Civil român din 2009 la Titlul V, Capitolul I, II, III și IV, respectiv art. 513 și următoarele, are mai multe prevederi care tratează obligația de întreținere între soţ şi soţie, rudele în linie dreaptă, între fraţi şi surori, precum şi între alte persoane anume prevăzute de lege, care se află ori s-au aflat într-o relație specială.
Astfel, copiii au o obligație legală de a-și întreține părinții dacă aceștia se află în nevoie, neavând posibilitatea de a munci sau de a se întreține din resurse proprii. Această obligație care este o transpunere a principiului solidarității familiale și a solidarității pentru persoanele vârstnice sau aflate în nevoie, presupune asigurarea mijloacelor de subzistență, a cheltuielilor medicale, a locuinței, a îmbrăcămintei și a altor nevoi esențiale. De menționat că obligația nu este una absolută și nu se aplică automat, ci doar în situația în care părintele se află în stare de nevoie, așa cum este definită de lege.
Pentru a fi cât mai clar, detaliem câteva aspecte esențiale, ce trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de obligația de întreținere: