Interviuri
Gellu Dorian: ”Eminescu e brand românesc. Că s-a născut la Botoşani, dă şansa oraşului natal să şi-l asume ca brand”

Ce au făcut botoșănenii în 100 de ani pentru Eminescu? Dar în cei 31 pe care îi numărăm de la Revoluție? E de ajuns să privim în jur sau să străbatem la pas orașul, într-o zi de 15 iunie. Concluziile vă aparțin.

Se împlinesc astăzi 131 de ani de când Mihai Eminescu se stingea din viață.

 

Născut la Botoșani, un oraș pe care l-a iubit și în care s-a întors de cele mai multe ori înfrânt, obosit, chinuit de boală. Aici a lucrat, din toamna anului 1864 până în primăvara lui 1865, ca practicant la Tribunal şi copist la Comitetul permanent al judeţului Botoşani. Străbate orașul, în augustul fierbinte al anului 1876, când moare ”dulcea mamă” de la Ipotești. Târziu, în amurgul (prea timpuriu) al vieții, Mihai revine în Botoșani, unde va poposi o vreme la sora Harieta. Era iunie 1887, când Marele Foc de la Botoșani mistuia hulpav sute de case. Printre ele, și cea de lângă Biserica Uspenia, unde poetul se născuse.

 

Astăzi, botoșănenii îl trăiesc pe Eminescu într-o rostire uneori entuziastă, alteori patriotardă. Sau, nu de puține ori, în amintirea duioasă a oamenilor simpli, cei care îi mai citesc poeziile, îi mai caută articolele sclipitoare.

 

De cele mai multe ori, însă, umplem cu Eminescu două zile pe an: 15 ianuarie și 15 iunie. Îi mai silabisim numele cu năduf dacă ne amintim de ruina unui teatru care a fost odată sau când ne poticnim în electoralele pavele de pe bulevardul urbei.

 

Despre ziua de 15 iunie și Eminescu, în vreme de pandemie și de restriște culturală, vorbim cu Gellu Dorian. Scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, organizator în ultimele decenii al Zilelor Eminescu, precum și inițiatorul Premiului Național de Poezie ”Mihai Eminescu”, care se acordă la Botoșani de 30 de ani. 

 

 

Eminescu în 100 și 31 de ani

 

-100 plus 31. Pentru că ați fost implicat direct, înainte de 1989, în activitatea culturală a urbei Botoșani, cum vi se pare că ne raportăm astăzi la Eminescu, la 31 de ani de la eliberarea de sub comunism, față de – să spunem - anii 70-80? Dacă s-ar realiza, de pildă, un studiu doar sub acest aspect – al comemorărilor începând cu anul 1900 până în 15 iunie 2020, ar fi posibil să avem și imaginea unui parcurs cultural odată cu cel social, istoric?

 

Gellu Dorian: Cel puţin din 15 ianuarie 1969, când a avut loc prima ediţie a Zilelor Eminescu, după reîmpărţirea administrativă în judeţe a României, zilele de 15 ianuarie şi 15 iunie au fost marcate la Botoşani şi Ipoteşti prin prezenţa unui număr mare de scriitori, de personalităţi ale culturii române. Era o primă formă a dezgheţului după perioada bolşevizării şi proletcultismului.

 

Manifestările erau în tipicul impus de ideologia de atunci, dar au fost şi momente de reală împlinire culturală, de aşezare a lui Eminescu în adevărata memorie a timpului, pe care şi-o merita pe deplin.

 

Anii 70-80 au fost grei din toate punctele de vedere. Cultural vorbind, ca peste tot, s-a impus peste toate valorile cultural-tradiţionale cultul pentru cel mai iubit fiu al poporului - Ceauşescu. Însă când era vorba de Eminescu, chiar dacă ochii şi timpanele securităţii erau aţintite asupra duşmanului poporului, aşa cum s-a întâmplat la centenarul morţii poetului, în iunie 1989, cei care au avut de spus ceva au spus: s-a auzit şi ”Doina” şi ”La arme”, s-au cântat cântece după versurile lui Eminescu, s-a încercat o punere în valoare a dramaturgiei eminesciene, singura încercare de altfel din ţară, aici, la Botoşani, de a valorifica dramaturgia uitată a lui Eminescu. Trebuie selectate faptele bune şi iertate, dar nu uitate, coerciţiile de tot felul, pentru a nu fi repetate.

 

O cercetare în domeniu, fie şi sub spectrul sociologic, nu poate anula existenţa consolidării unei memorii eminesciene, după ce tot felul de încercări alogene l-au ţinut în beznă mult timp pe cel mai mare poet al românilor. Eminescu a fost sărbătorit cum se cuvine aici, la Botoşani, chiar la un an de la moarte, când un grup de studenţi a inaugurat primul bust al poetului, în curtea Şcolii Marchian, bust pe care îl vedem acum în Parcul Eminescu. Reacţii antiromâneşti ale alogenilor au fost şi atunci, când bustul a fost dat jos de pe soclu şi târât prin noroaie. Dar peste timp acele noroaie de pe chipul lui Eminescu au fost spălate şi astfel îl avem pe Eminescu drept simbol al identităţii noastre naţionale, fără de care am fi rătăcit încă un timp fără busolă.

 

 

De atunci, din 1890, în diverse perioade, sub diverse forme, Eminescu a fost omagiat la Botoşani, fiind acum numele în jurul căruia roiesc tot felul de inşi, aşa-zişi politicieni, cărora, vorba poetului, "i-e ruşinii omenirii să le zică oameni".

 

 

”Eminescu este scriitorul canonic în totalitate, nu în fragmente sau în aceleaşi poezii

 

-(Mai) este Eminescu un brand al Botoșanilor? Ce s-a câștigat, ce s-a pierdut în ultimii 30 de ani, din acest punct de vedere?

 

- Eminescu e brand românesc. Că s-a născut la Botoşani, dă şansa oraşului natal să şi-l asume ca brand. Însă din timpul vieţii, chiar dacă Eminescu a manifestat o afecţiune aparte pentru acest  loc, botoşănenii nu l-au respectat cum se cuvine, nu i-au acordat acea pensie, acea rentă viageră, de care poetul avea nevoie când era bolnav şi îngrijit de sora sa, Harieta. Apoi, peste ani, sub diverse ocupaţii politice, a fost ascuns, dat uitării, ca mult mai târziu să fie recunoscut ca poet născut aici, valoare de nepreţuit, dându-i-se numele lui unui bulevard, parcului, unui liceu sau teatrului.

 

Acum, în oraş, sunt 6 lucrări de artă ce-l reprezintă, dintre care doar două sunt vizibile, în rest toate celelalte stau pitite după boscheţi: cea din faţa Teatrului nu poate fi văzută de la distanţă, aşa cum trebuie, din cauza tufelor din faţă; statuia din curtea Uspeniei, la fel, ascunsă de crengile copacilor, lucrare care ar trebui să fie scoasă în stradă şi aşezată pe un socul de şase metri, aşa cum a fost concepută de Oscar Han - am propus mai de mult un proiect edililor oraşului, de scoatere la lumină a statuii, dar nimeni nu s-a uitat peste el; cel din parcul de lângă Casa Tineretului, la fel. Prin urmare, în aceşti ani, prin aceste atitudini faţă de Eminescu, omagiat doar la ziua de naştere şi la cea de moarte, s-au pierdut, la Botoşani, noţiunea şi fondul de brand. Prin urmare, respectul faţă de imaginea poetului, în fond faţă de imaginea oraşului care l-a dat lumii pe Eminescu.

 

-Dacă ați fi solicitat să propuneți – ca scriitor, reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România – o temă Eminescu pentru elevii de liceu, ce anume din viața sau opera poetului  ar avea un impact mai puternic?

 

- Eminescu în sine este o temă. Aşa cum Shakespeare pentru englezi este prezent la toate nivelurile, cu tot ce a scris, aşa şi Eminescu trebuie cunoscut în întregime, de la poezia, proza şi teatrul său la articolele politice şi sociale, la fragmentele de jurnal, scrisori etc. Profesorii trebuie să gândească o astfel de temă, nu un reprezentant al Uniunii Scriitorilor din România. Eminescu este scriitorul canonic în totalitate, nu în fragmente sau în aceleaşi poezii, doar aceleaşi mereu, încât devine un şablon, un scriitor redus la doar câteva poezii. Eminescu trebuie citit tot timpul, cu plăcere, nu cu obligaţia coercitivă, aşa cum, deseori, este impusă această lectură de profesori.

 

-În afară de ora de limba și literatura română, în ce manual ar mai putea intra Eminescu, având în vedere vastele scrieri încă neexplorate suficient până astăzi?

 

- În cel de istorie, în cel de filosofie, în cel de logică sau de etică. Dar de-ar intra cum se cuvine în cel de limba şi literatura română şi tot ar fi ceva.

 

 

”Oraşul care se mândreşte, doar la nivel de mândrie fadă, cu numele lui Eminescu…”

 

-În orașul în care s-a născut Eminescu, în ultimul deceniu, cel puțin, s-a făcut prea puțin pentru memoria lui Eminescu. Un bust din bronz (semnat Nora Dorian), un altul într-un parc… În rest, în Botoșani avem doar nume: un bulevard, un teatru, un liceu. Nu este cam puțin?

 

- Da, pe lângă acel miniansamblu sculptural, realizat de fiica mea, în 2000, lucrare donată de Fundaţia Culturală ”Hyperion" Botoşanilor, a mai fost inaugurat un bust al poetului, realizat de Dumitru Pasima, în 2000, amplasat în parcul de lângă Casa Tineretului. Dar nu este, evident, suficient. Oraşul care se mândreşte, doar la nivel de mândrie fadă, cu numele lui Eminescu, să nu aibă, la vedere, o statuie impunătoare a poetului, e o dovadă de totală lipsă de recunoaştere şi de respect faţă de poet, faţă de tradiţia culturală a oraşului. Dar cine să se ocupe de aşa ceva? Există o comisie de cultură în cadrul Primăriei Botoşani, o echipă de arhitecţi la departamentul Monumente al municipalităţii, dar, se vede, au altceva de făcut sau consideră că pentru Eminescu, din acest punct de vedere, s-a făcut suficient. Nu, nu s-a făcut mai nimic semnificativ - Eminescu nu este vizibil la Botoşani din acest punct de vedere.

 

 

Există, de altfel, la Botoşani, o instituţie guvernamentală, subordonată Ministerului Culturii, care ar trebui să privească şi sub acest aspect patrimoniul cultural al oraşului, dar nu o face, ci, într-o indolenţă specifică oamenilor fără iniţiativă, mănâncă banii publicii fără să facă nimic. Dar ce rost are să vorbeşti în casa surzilor despre aşa ceva? De fapt, dacă e să ne uităm la toate instituţiile de cultură din Botoşani, toate sunt anchilozate în mentalităţi perdante, inactive şi invizibile: arată precum teatrul botoşănean, de 10 ani în ruină, sau aşa cum arată clădirea Muzeului Judeţean de Istorie, jupuită, răpănoasă, neatractivă, manageriată prost, aşa cum de fapt sunt mai toate instituţiile de cultură din subordinea Consiliului Judeţean Botoşani.

 

-Nu putem să nu amintim astăzi de Premiul Național de Poezie ”Mihai Eminescu”, acordat la Botoșani și care a devenit cel mai râvnit premiu literar din România. A contribuit, incontestabil, la renumele Botoșanilor chiar de la prima ediție. Cum vedeți pe viitor acordarea acestui important premiu?

 

- Premiul Naţional de Poezie "Mihai Eminescu" este singura instituţie naţională cu adevărat, care a luat fiinţă la Botoşani imediat după 1990, instituţie nefinanţată cum trebuie, care, totuşi, prin faptul că este, în mare parte susţinută de Consiliul Local şi Primăria Municipiului Botoşani, funcţionează în standardele impuse de importanţa unui astfel de premiu, devenind la 30 de ani pe care îi are, singura instituţie botoşăneană recunoscută pe plan naţional, fiind prezentă în mentalul colectiv din România. Şi asta doar pentru că Fundaţia Culturală "Hyperion-cb" s-a luptat cu tot felul de inşi răpitori şi găunoşi pentru a-l menţine în viaţă, pentru a impune acest premiu literar pe plan naţional. Şi asta fără să primească vreun leu public pentru a funcţiona pe parcursul unui an pentru pregătirea evenimentului.

 

-Vom avea vreodată în Botoșani o Casă a Personalităților?

 

- Cu o astfel de mentalitate a celor care diriguiesc destinul oficial al culturii botoşănene, nu, nu va fi posibil niciodată. Două case deosebite au avut ca scop, în anumite perioade, să devină adăpostul unei astfel de iniţiative: Casa Sofian, intrată în administrarea Mitropoliei Moldovei, stând în refacere de zeci de ani, şi Casa Ankele, aflată  momentan în "custodia" unei persoane.

 

Am mai propus în această perioadă de 30 de ani ai democraţiei noastre originale un proiect care prevedea şi o astfel de valorificare a memoriei personalităţilor botoşănene - corpul de clădiri de lângă Uspenia, printre care se află şi clădirea de pe locul casei în care s-a născut Eminescu, să fie preluat de primărie şi transformat într-un centru cultural, care să adăpostească un astfel de muzeu al personalităţilor botoşănene, un centru muzeal Eminescu, spaţiul fiind ultracentral, generos. Dar, nimic. Astfel de iniţiative culturale în centrul istoric al oraşului l-ar scoate de sub mizeria în care se află acum. Dar aşa ceva, cu astfel de mentalităţi, nu se va întâmpla, din păcate, niciodată la Botoşani.

 

(15 iunie 2020, scriitorii botoșăneni la bustul Poetului din Parcul Mihai Eminescu)

 

 

loading...
Gellu Dorian: În vîrtejul timpului
Gellu Dorian: Poezia va cuceri lumea!
Gellu DORIAN: 30 de ani de schisme şi degradări ale unei naţiuni, care tinde să devină o populaţie fără identitate, ci doar cu apucături de „lume bună”. Trist!
Laureatul din 2019 s-a îmbolnăvit de supărare după primirea Premiului Național Mihai Eminescu – VIDEO

 

DESCARCĂ APLICATIA BOTOSĂNEANUL PENTRU MOBIL:

download from google play download from apple store
Mircea CARP, martor al unei fabuloase istorii: Tot orașul era într-o mare agitație, temutul și faimosul Coroiu dispăruse fără urmă cu o noapte în urmă
Povești din Botoșanii de odinioară cu fostul director de la Europa Liberă.
Claudia ȚILIA: Dacă societatea ne stigmatizează, e pentru că alții înaintea noastră au întărit această atitudine prin felul în care s-au comportat
Supranumele care i se potrivește ar fi acela de învingătoare. A studiat Psihologia, iar în prezent urmează un master la Psihologie Judiciară, dar în paralel este și studentă la Filosofie. A scris o carte care va deveni, de bună seamă, un instrument pentru literatura de specialitate. Pentru că, înainte de a ne preda lecții, Claudia Țilia ni se oferă drept exemplu.
Prof.univ.dr. Corneliu IAȚU: Familia Pillat a fost ca o aură pentru Miorcani / Tatăl meu a fost primul salvator miner cu atestat din județul Botoșani
Vă oferim astăzi o călătorie. Prin viața unui om, prin locuri de aproape și de departe. Vă oferim, de asemenea, o perspectivă nouă asupra unui Botoșani care mai poate încă exploata uriașele bogății, de la pământ și apă, până la trecutul atât de prețios. Nu în ultimul rând, aducem prin acest interviu un omagiu poetului Ion Pillat, de la a cărui naștere se împlinesc astăzi, 31 martie, 130 de ani.
Monica PILLAT: Norocul meu a fost să mă nasc într-o familie ale cărei doamne mi-au devenit modele de nobleţe sufletească, dar şi de imaginaţie creatoare
Destinul familiei Pillat se identifică, din multe puncte de vedere, cu istoria dureroasă a ultimului veac românesc, dar se înscrie și într-o jertfelnicie creștină care, trebuie să recunoaștem, cu greu mai poate fi înțeleasă în zilele noastre.
Maria Cristina Nicolau: Cea mai frumoasă femeie este cea naturală, să fii tu și să nu pari altceva decât ești – GALERIE FOTO
Cântă de aproape 20 de ani și o face cu îndrăzneală, cu încredere și cu o forță artistică ieșită din comun, o forță care a impresionat juriile, fie că vorbim despre competițiile adolescenței, fie că ne amintim de scena de la X Factor.
”Mama” lui Mircea Bravo s-a născut la Botoșani, actrița din spatele unui personaj care a cucerit milioane de români: E o formă de umor de mare bun simț - GALERIE FOTO&VIDEO
”Am văzut și am lucrat cu mari talente. Dar așa ceva n-am mai întâlnit. E talent în stare brută", spunea despre ea unul dintre cei mai mari regizori români.
LIVIU ȘOPTELEA - 55: Îngerii suntem noi. Eu pentru tine, tu pentru altul - GALERIE FOTO
Astăzi, 24 ianuarie, pictorul Liviu Șoptelea împlinește 55 de ani. O vârstă a maturității artistice, a trăirilor asumate și chiar exteriorizate în culoare și în formă de îngeri. Îngeri din era covidiană.
Gellu DORIAN: Manageri improvizaţi au împins Botoşanii, din punct de vedere cultural, pe ultimul loc din ţară
Ziua Culturii Naționale este ”o improvizaţie cu iz facil”, spune Gellu Dorian, ”o tinichea de aur fals la numele poetului”, scriitorul vorbind totodată și despre datoria pe care botoșănenii o au față de Mihai Eminescu, o datorie pe care urmașii Poetului nu doar că o ignoră, dar o și marginalizează sau minimalizează.
”Crimă la Grădina Botanică” sau cum a devenit un uriaș savant botoșănean personaj într-un roman polițist: Îmi place ca din orice experiență să învăț lucruri noi
Cine și-ar fi imaginat vreodată că un botanist născut în Botoșani, cu o biografie de excepție, ar putea deveni personajul unui roman polițist, și chiar acel personaj în jurul căruia se țes intrigi și care oferă, în final, și mobilul unei crime.
Loading...
INTERVIU: Daniel, tânărul care a făcut mii de copii fericiți, singur în viața reală: Nu mă așteaptă nimeni acasă / Am luat legătura cu un psihoterapeut, la prima cădere
Notorietatea pe care a dobândit-o tânărul Daniel Câșlariu, care conduce Asociația Grup Civic Botoșani, este una de trecut în manuale. Într-un timp extrem de scurt tânărul voluntar a reușit să deschidă multe uși, de la demnitari la oameni de afaceri, magistrați, directori de instituții sau primari.
Microbiologul Vania Atudorei: Nu moare nimeni de Covid, ci moare de complicațiile pe care acest virus le dă / La Botoșani, atmosfera este mult mai tensionată decât în Canada
Consideră pandemia de coronavirus o ”tragedie internațională”, însă mai periculoase decât COVID-19, spune microbiologul Vania Atudorei, sunt ”psihoza și paranoia”.
FLASH INTERVIU Deputatul AUR de 78 de ani: Am fost consilier al ministrului / Ce ministru? / Nu mai țin minte
După zeci de ani de politică, la vârsta la care mulți se îngrijesc de creșterea nepoților, Lucian Feodorov a reușit pentru prima dată în viață să ajungă parlamentar. A făcut-o pe lista Partidului Alianței pentru Unirea Românilor, formațiune în care a ajuns de puțină vreme, după ce a trecut de-a lungul timpului prin alte șase partide.
INTERVIU Cătălin Silegeanu: ”Nu pot să zic că de pe 7 decembrie voi fi deputat”, dar... ”dinozaurii care sunt momentan pe fotolii, trebuie să dispară” VIDEO & GALERIE FOTO
Într-un an total ciudat pentru Botoșani, ca de altfel pentru România și întreaga lume, oamenii din nord-estul Moldovei au avut parte de un candidat cel puțin atipic... Care până anul trecut nu exista în lumea politică și care în 2020 este probabil autorul celor mai multe comunicate, postări pe rețelele de socializare și al celor mai directe și violente atacuri la liderii partidelor de calibru.
INTERVIU Raluca Rogojină, despre Foametea din Moldova și Botoșani: Să-ți sacrifici copilul nou-născut, să-l fierbi și să-l oferi hrană celorlalți 5 ca să rămână în viață...FOTO&VIDEO
Mâncau câteva boabe de grâu pe zi. Apoi s-au mulțumit și cu câteva frunze de iarbă uneori fiartă, alteori mărunțită între dinții tot mai sfărâmicioși. Pe măsură ce lunile treceau, în castroanele sărmanilor ajungeau și vrăbii, șobolani, șoareci, pisici și câini. În timpul Marii Foamete, dincolo de Prut, oamenii și-au mâncat propriii copii, alții au dezgropat cadavrele din cimitire și au mai supraviețuit astfel câteva ore, zile, luni.
Loading...
INTERVIU Magda Oleniuc, președinte PLUS Botoșani: Este clar că în ultimii 30 de ani parlamentarii județului nostru au eșuat în modul lor de a face politică „tradițională”
După ce la scrutinul din 27 septembrie s-a tras linia deasupra sa, deoarece a ocupa locul 3 pe lista USR-PLUS, iar alianța a intrat cu doi membri în Consiliul Local, lidera Partidului Libertate, Unitate și Solidaritate a intrat în competiția internă a alianței pentru desemnarea candidaților la alegerile parlamentare.
Fostul jurnalist care a călătorit în Siberia și a trăit 40 de zile doar cu apă: Pentru a fi fericit nu ai nevoie de lux; ai nevoie de înțelegere cu cei dragi GALERIE FOTO
A fost 10 ani reporter la ProTV, a activat și în presa scrisă. Drumuri și cărări care îl îndepărtau tot mai mult de ceea ce căuta: Calea, Adevărul și Viața. O poveste de viață impresionantă, care trece și prin ograda bunicilor din Coțușca, județul Botoșani.
INTERVIU Valeriu Iftime: Dacă nu faci politică, nu trebuie să fii mort și să fii mut / Sunt speriat de ce se poate întâmpla în Botoșani - VIDEO
Botoșani a avut parte în această campanie electorală de un lucru fără precedent în toate alegerile locale de după revoluție. Unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri, cu o notorietate care a depășit de mult granițele județului, a sprijinit public câțiva candidați de la alegerile locale. Ba cu unii a participat chiar și la emisiuni televizate.
INTERVIU Magda Oleniuc, candidat USR-PLUS la Consiliul Local: Nu vreau să fac politică second-hand / Avem nevoie de un PUG vizionar
Alegerile de duminică, 27 septembrie, reprezintă primul test local și pentru Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate, adică PLUS. Formațiunea condusă la nivel central de fostul prim-ministru Dacian Cioloș nu a intrat singură în bătălia electorală, ci în alianță cu USR. La Botoșani, lidera județeană a PLUS candidează la Consiliul Local, ocupând locul 3 pe lista pentru municipiu.       
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Doina Federovici, PSD: Zece măsuri clare cu programe pentru fiecare comunitate, nu himere, nu 100 de soluții / Șoptică și Orban au încercat să cumpere primariiVIDEO
După mai bine de 20 de ani de politică, în care a urcat încet dar sigur în ierarhia partidului până la funcțiile de președinte județean și vicepreședinte național, Doina Federovici se află probabil în cel mai important punct al carierei. Fost consilier județean și pentru jumătate de an chiar vicepreședinte al Consiliului Județean, senator al României timp de opt ani, candidează în 2020 pentru funcția de președinte al Consiliului Județean.
”VREAU PREȘEDINTE” – INTERVIU Mihaela Huncă, Pro România: Oamenii nu vor lucruri spectaculoase, nu vor să facem aeroport la Santa Mare sau să facem o stație de lansare de racheteVIDEO
Alegerile locale din acest an ar trebui să fie pentru Mihaela Huncă încununarea a doi ani de muncă la Pro România. Pe de altă parte, după un mandat de consilier local și altul de deputat, fostul inspector școlar general se află și în fața primului vot uninominal din cariera politică. După modelul implementat în mai multe filiale Pro România și la Botoșani coordonatorul organizației a intrat în lupta pentru președinția Consiliului Județean.
Da, cu multă furie proletară Dorian bruftuiește pe toată lumea.De fapt, ar trebui să înceapă cu el pentru că mulți ani s-a dat după cei care l-au hulit pe Eminescu. Să nu confundăm acțiunile culturale cu propriile lui convingeri! In plus, îl informăm pe ,, marele” scriitor că exact în centrul vechi , lângă casa unde s-a născut Eminescu - în toamna anului 2019 s-a vernisat Galeria scriitorilor botoșăneni în organizarea vrednicului Ion Istrati. Dar pentru că Geluțu nu a fost pe acolo din proprie inițiativă ( trebuia musai să primească invitație specială și rugăminți), nu a scris nimic în acest interviu.
16 iunie 2020, 21:33
Să le spună cineva liberalilor care au dus o coronaă în Parcul Mihai Eminescu, să nu mai mute coroanele existente deja acolo, că nu e civilizat. Dacă ei s-au trezit târziu, nu e vina nimănui. Mai exact, se vede și din fotografii, duduiesele liberale și pajii lor au mutat o coroană depusă de scriitorii botoșăneni, în spate, pentru a fi ei vizibili. Nu se face, tovarăși!
16 iunie 2020, 15:58
Multe locuri ( neinscriptionate, evident) pe unde a petrecut Eminescu in orasul Botosani, cum ar fi teatrul " Petrache Cristea " Se cuvine, măcar montarea unei plăci cu o inscripţie care să amintească de legătura locului cu poetul. Placa să fie montată pe clădirea nouă ce adăposteşte Centrul Medical ,,LUX-RO”.Ar fi doar o idee . Sau de hotelul "Moldova " , care nu mai exista , dar o mica informatie ar putea fi montata .. clar ca nu le pasa celor " de sus " . Stim doar sa dam cu gura si sa ne laudam cu Mihai Eminescu , in acest oras prea putine inscriptii despre marele poet . Pacat .
15 iunie 2020, 21:13
Bustul lui Eminescu din parcul de langa Statistica nu are nici acum montata o inscriptie cu numele lui si anii cand a trait.Poate rezolvam problema impreuna cu Botosaneanul.
15 iunie 2020, 19:28
melimeloparis.ro%20
astratex.ro
Sondaj
Trebuie impuse anumite restricții persoanelor privind participarea la evenimente culturale, sportive, private în funcție de imunizarea sau neimunizarea cu vaccinul anti Covid?
Da
Nu
Nu știu
Declaraţia zilei
”Sunt mereu în cartiere, am dovedit acest lucru prin comunicările pe care le-am făcut, am audiențe aici la Primărie, primesc pe toată lumea, sunt mult mai deschis decât au fost cred, primarii din celelalte mandate tocmai pentru a ...
starshiners.ro%20
fashiondays.ro
Curs valutar
astăzi
EUR
Euro
4.9188 lei
USD
Dolarul SUA
4.0604 lei
CHF
Francul elveţian
4.5162 lei
GBP
Lira sterlină
5.7235 lei
JPY
100 de yeni japonezi
3.7034 lei
XAU
Gramul de aur
242.7733 lei
MDL
Leul Moldovenesc
0.2287 lei
HUF
100 de Florinţi Maghiari
1.4097 lei
AUD
Dolarul Australian
3.1337 lei
CAD
Dolarul Canadian
3.3408 lei
CZK
Coroana Cehească
0.1937 lei
DKK
Coroana Daneză
0.6615 lei
Vremea
astăzi
Botosani
13.9 o C
Dorohoi
13.4 o C
Bucecea
13.3 o C
Darabani
13.1 o C
Saveni
14.2 o C
Ştefăneşti
12.0 o C
Horoscop
astăzi
app traffic statistics
© Copyright 2009 - 2021 Botoşăneanul. Toate drepturile rezervate.