„Care este controlul politic, democratic, asupra serviciilor secrete, când şeful unui serviciu secret participă la alcătuirea guvernului?”, se întreabă profesorul de ştiinţe politice Vladimir Tismăneanu din SUA, într-un interviu pentru publicul HotNews.
Pentru Vladimir Tismăneanu, criza politică din România e semnul unei slăbiri mai profunde a instituţiilor democratice, în care serviciile secrete şi reţelele de influenţă ajung să se întâlnească într-o zonă lipsită de control public.
În interviul acordat HotNews, istoricul şi profesorul de ştiinţe politice vorbeşte despre rolul SPP şi al foştilor şefi ai serviciilor în alcătuirea guvernelor, despre poziţia preşedintelui Nicuşor Dan faţă de PSD şi despre riscul ca discursul „pro-occidental” să devină un paravan pentru apropierea de ideologia MAGA.
HotNews: Domnule Vladimir Tismăneanu, cum înțelegeți ce se întâmplă zilele astea pe scena politică din România?
Vladimir Tismăneanu: Cel mai simplu spus – şi cred că pot să demonstrez fiecare cuvânt –, e vorba de un asalt împotriva statului de drept. Cât de coordonat a fost acest asalt vom vedea pe măsură ce ne îndepărtăm de criză. Acum suntem într-un moment acut al crizei şi, evident, judecățile noastre sunt mai ascuțite.
Dar, văzut de departe – şi, uneori, distanţa poate fi un factor avantajos într-o analiză –, pare un asalt împotriva statului de drept. Cred că PSD este vehiculul acestui moment.
Comparat cu altele astfel de momente, pentru mine e surprinzătoare atitudinea președintelui Nicuşor Dan, care a luat o poziție evidentă care avantajează Partidul Social Democrat, indiferent de ce spune domnia sa.
Suntem la doar un an de la alegeri, iar domnul Nicuşor Dan nu a fost ales pentru a susţine poziţiile PSD. A fost ales nu ca să de-liberalizeze și să de-democratizeze România, ci ca să o liberalizeze și să o democratizeze. Aceste lucruri sunt clare.
Or, în momentul de față avem exact opusul. Un exemplu e hotărârea Tribunalului Militar Bucureşti privind evenimentele din 10 august, gazarea în masă, practic. (Tribunalul Militar Bucureşti a decis luni achitarea foștilor șefi ai Jandarmeriei implicați în reprimarea violentă a manifestanților la protestul din august 2018, n.r.).
Eu am fost traumatizat fiind aici. Am prieteni care au fost traumatizați fiind acolo. Iar acum Tribunalul Militar Bucureşti ne spune că toată povestea asta n-a însemnat nimic.
Înainte de acest dialog, l-am ascultat pe preşedintele Nicuşor Dan, care spune despre ultimele evenimente că sunt complet disparate, că nu e nicio coordonare.
Cum să nu fie vorba de coordonare, când avem datele: domnul Veştea spune că a fost în contact cu preşedintele de miercurea trecută, SPP-ul l-a adus la Bucureşti… Păi, cine conduce România? Lucian Pahonţu sau Nicuşor Dan? Pentru mine e neliniştitor. Pentru că nu sunt semne bune către UE ceea ce se petrece în momentul de faţă în România.
– Cum vă explicaţi gestul SPP de a-l aduce pe Adrian Veștea?
– Eu am fost, timp de un an, preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România, în 2006 (aflată în subordinea Administraţiei Prezidenţiale, n.r.). N-am avut birou la Cotroceni, dar, din momentul în care am acceptat această poziţie, am fost repartizat să stau la Vila Lac 2 şi mi s-a dat un telefon de serviciu.
Ca paranteză, sper că cei care sunt acum la Vila Lac 2 vor mai pierde puţin timp şi cu tablourile extraordinare de acolo.
Vila aia a fost pregătită de Adrian Năstase, să fie reședința lui când ar fi fost președintele României. Ca atare, mobila e de foarte mult bun gust.
În legătură cu telefonul. La un moment dat, când eram cu prietenul meu Tudor Jebeleanu la Sinaia, telefonul nu mai funcţiona bine. Ne-am oprit la un magazin de reparaţii, pe strada principală din Sinaia.
Tipul de magazin a analizat telefonul şi m-a întrebat imediat de unde-l am. A recunoscut nişte lucruri. Vreau să spun că lucrurile astea nu se petrec anarhic şi spontan. Vorbesc aici despre rolul serviciului.
Am văzut un editorial al prietenului meu, Cristi Pantazi, pe G4Media, în care face o referire la Sindromul Montesinos (de la Vladimiro Montesinos, fost șeful de facto al serviciilor secrete și principalul om din umbră al regimului autoritar condus de Alberto Fujimori în Peru, responsabil de o vastă rețea de corupție, șantaj politic și încălcări ale drepturilor omului, n.r.).
M-am gândit cum să-i spunem virusului din România. Am putea să-i spunem Sindromul Hellvig. Edi (Eduard, n.r.) a fost acolo când se discutau guverne – ce caută şeful SRI în astfel de situații, sincer!
Vă daţi seama ce-ar ieşi în Statele Unite, când se pregăteşte guvernul american, să fie şi şeful CIA sau şeful FBI. Păi, care este controlul politic, controlul democratic asupra serviciilor secrete, când şeful unui serviciu secret participă la alcătuirea guvernului. Te urci pe pereţi!
Şi aud acum că vor să refacă şi Legile Securităţii Naţionale. Păi, ăsta nu mai e un stat democratic, un stat de drept. Asta-i Turcia lui Erdogan, e Peru lui Fujomori!
– Într-un articol publicat în Journal of Democracy, vorbiţi despre partide de slabe, instituții fragile, corupție, despre tentația liderului autoritar, despre ascensiunea demagogilor. Articolul e din 2007. Trecem acum printr-o criză sau suntem în criză de mai mult timp?
– În 2007, Putin încă era ţinut în frâu. La nivel intern, era responsabil pentru tot felul de represali, dacă ne gândim la Gruzia, Oseţia, Cecenia. Dar nu făcea aventuri externe. Acestea erau ţinute sub control. Lucrurile au devenit mai clare în momentul invaziei Crimeii (2014, n.r.).
În perioada respectivă are loc o transformare în psihologia echipei lui Putin, din care face parte şi leningrădeanul Patruşev.
Unul din semnalele importante din acea vreme este Viktor Orban. În 2015 are loc convertirea lui Orban, la Universitatea de Vară și Tabăra Studențească „Bálványos”, când lansează un discurs în favoarea iliberalizării democraţiei.
Atunci începe un val global al reautocratizării, în care instituţiile încep să devină lipsite de conţinutul democratic.
Sursa https://www.hotnews.ro
