„E atât de straniu, știți? Actuala coaliție a reușit totuși să câștige alegerile mobilizând electoratul mai educat. Și, după aceea, exact acești oameni dau lovitura cea mai urâtă educației de după 1990”, spune profesorul universitar Mircea Miclea, într-un interviu pentru publicul HotNews. El numește „cea mai nocivă” decizie luată în ultimul an în educație și consideră că „dacă au gânduri mai bune, de a susține educația”, pentru postul de ministru ar trebui căutat un om credibil din învățământul preuniversitar.
În interviul pentru publicul HotNews, profesorul Mircea Miclea a spus că, în opinia sa, ceea ce s-a întâmplat anul trecut a fost „o lovitură majoră dată sistemului de învățământ preuniversitar, pe care au făcut-o cu entuziasm și ministrul Daniel David, și Guvernul”. El s-a referit la creșterea normei didactice, în condițiile în care doar 9% din profesorii din sistemul de învățământ au sub 30 de ani: „Și când știi lucrul acesta, că această profesie este neatractivă, tu mărești norma didactică, ceea ce îi face pe profesori nu numai să aibă ore în plus, îi face să facă navete în plus, îi face să fie devalorizați social”.
El a spus și care consideră că ar trebui să fie profilul viitorului ministru al Educației: „Dacă Guvernul vrea să ducă o politică de tăieri aberante, fără judecată, atunci n-au decât să-și ia un politruc. Dacă au gânduri mai bune, acelea de a susține educația care poate să susțină propășirea țării și democrația în această țară, atunci ar trebui căutat un om, în primul rând, aș spune, din învățământul preuniversitar”.
Mircea Miclea a enumerat și trei măsuri despre care consideră că sunt prioritare în educație. Una dintre ele ar fi evaluarea tuturor programelor universitare, pentru a reloca banii publici în funcție de performanță, și o comasare treptată a universităților, „dar fără heirup, din pix, din birou”.
– HotNews: Ce înseamnă pentru sistemul de educație faptul că 22 de zile am avut și nu prea ministru al Educației? Pentru că domnul Daniel David și-a anunțat demisia, dar a mai rămas pe post o perioadă, până marțea trecută.
– Mircea Miclea: E un semn prost pentru guvern, pentru că arată că nu acordă suficientă importanță acestui domeniu esențial. Dincolo de declarații, iată atitudinile, iar atitudinile sunt întotdeauna mai diagnostice decât vorbele. Așa că asta este atitudinea pe care-a exprimat-o Guvernul.
Eu cred că câtă vreme încă îți exerciți mandatul, și în sensul că ți-l exerciți că nu s-a luat notă de demisie, trebuie să mai faci ceea ce se poate face. Nu știu ce se mai putea face, dar în mod normal responsabilitatea publică înseamnă că tu îți exerciți cu toată osârdia activitatea până când vine altceva să te înlocuiască. E vorba de o funcție de înalt demnitar, nu e o funcție de doi bani.
– Credeți că se va pune problema unor noi tăieri de la educație în acest an? Pe surse s-a vorbit despre tăieri din zona universitară. Guvernul a infirmat miercuri informația.
– Eu sper să aibă înțelepciunea Guvernul să nu mai facă noi tăieri. Am această speranță. Educația e oricum cel mai prost finanțat sector raportat la PIB per cap de locuitor din Europa. Deci nu ar mai avea niciun fel de sens vreo tăiere, în condițiile în care suntem în coada listei în Uniunea Europeană.
Pe de altă parte, nu cred că tăieri în zona universitară ar rezolva problemele. Tăierile nu se pot face ca și cum ai tăia contabilicește sau ca și cum ai tăia ca un croitor. Tăierile trebuie să se facă după ce a avut loc o evaluare a universităților, s-au identificat acele universități care au performanțe slabe și tai de acolo de unde merită să tai.
Și după aceea, banii aceia îi reloci acolo unde se merită. Nu trebuie redusă finanțarea învățământului superior, trebuie relocate fondurile.
Vă dau un exemplu. Mecanismul acesta de a redistribui fondurile pe învățământul superior l-am pus la punct în 2011. Am scris paragrafe de lege referitor la aceste lucruri. Mecanismul era următorul: se face o evaluare a universităților pe programe de studiu. Apoi, în funcție de rezultatele acestei evaluări, se relocă banii pentru universitățile performante și se retrag banii de la universitățile subperformante, care pot continua încă 3 ani de zile să-și exercite activitatea, dar fără bani publici. Și după alți 3 ani urma să fie o nouă evaluare și dacă continua să-și mențină standardele scăzute, era desființată facultatea respectivă.
Uitați, de exemplu, în momentul acela, când am făcut analiza, erau universități în țară de Medicină, să luăm numai Medicina, care aveau procentul de reușită la rezidențiat de 64% și erau universități care aveau procentul de reușită la rezidențiat de 6%. Și totuși ele primeau aceeași finanțare din banul public, adică aceeași sumă per student, echivalent. Ceea ce era total incorect. Prin urmare, primeau bani și universitățile care pregăteau prost studenții pentru a deveni medici. Și tocmai asta era logica, așadar, cea pe care v-o spuneam.
Trebuie făcută o evaluare, se identifică unde se face treabă bună, unde se face treabă de proastă calitate și se relocă banii. Nu se trag banii. Nu se reduc din finanțările per total în învățământ superior. Se relocă banii. Nu se reduc, e o aberație… Eu sper că guvernul nu are așa ceva în minte. Ar fi încă o greșeală uriașă, după greșeala uriașă pe care au făcut-o anul trecut în legătură cu învățământul preuniversitar. Sper să nu recidiveze pe învățământul superior. Trebuie relocate fondurile, nu trebuie tăiate fondurile.
– Dar avem prea multe unități de învățământ superior în România, sunt universități cu prea multe facultăți? Pentru că și consilierul prezidențial pe Educație, domnul Sorin Costreie, a spus într-un interviu pentru Edupedu.ro că o comasare a universităților, dacă este bine făcută, ar fi chiar benefică. Înțeleg de la dumneavoastră că și dumneavoastră ați susținut o reformă în zona universitară.
– Am scris despre consorțiile universitare în 2004. În 2004, în baza textului pe care eu l-am scris, s-a făcut chiar o lege a consorților universitare, care, din păcate, nu a fost luată în seamă. Legea consorților universitare, tocmai asta specifica, din 2004, că universitățile trebuie să se asocieze în consorții.
În textul pe care l-am scris atunci și publicat în analele universității din București, am arătat care sunt avantajele comasării universităților și formării de consorții universitare la nivel metropolitan. Textul respectiv se găsește în analele universității. Rectorul Mihailescu, care era rectorul Universității din București, a luat textul acela și pe baza textului a făcut legea, care a trecut și prin Parlament. Și dacă găsiți pe net, cred că se mai găsește și acum pe net titlul acelei legi.
Prin urmare, ideea de a face consorții universitare este din 2004. Au trecut 20 și ceva de ani de atunci și nu s-a luat în seamă. Nu e nimic nou. Dar, repet, consorțiile trebuie făcute într-o manieră organică. Nu cu heirup. Nu ne apucăm și de acum din pix, facem o asociere dintre Universitatea X și Universitatea Y, fără să vezi care sunt structurile, ce coliziuni vor apărea.
Eu vă atrag atenția că, inclusiv din punct de vedere economic, sunt studii care arată că, de pildă, firmele mari, care fuzionează într-o primă fază, prețul acțiunilor lor scade. Adică, activitatea lor merge prost. După aceea, începe să meargă bine. Nu poți să faci o comasare a universităților stând în birou la minister. Trebuie un proces de comasare.
Vă dau, de pildă, o modalitate de a face comasările. Începi să faci comasările dintre universități creând masterate care nu intră în concurență cu celelalte masterate pe care le are fiecare universitate în parte. Creezi masterate noi. Începi să creezi, așadar, o punte. Puntea aceea, apoi o întărești mai tare, pentru că faci masteratele existente, le combini. Adică le faci cu oameni de la diverse universități. Începi, așadar, un proces în care treptat se face comasare.
Dacă cineva își face iluzia că va crește brusc calitatea prestației universităților din țara noastră, pentru că, din pix, două universități devin una, trebuie să fie tâmpit.
Sursa https://www.hotnews.ro
