Fostul șef al eMAG, Iulian Stanciu, care administrează acum investiții de peste 100 de milioane de euro în România, respinge ideea unui rol în Guvern. Locul lui, spune el, este în business, unde construiește „de jos în sus”. Într-un interviu pentru StartupCafe, Stanciu vorbește despre ce așteaptă mediul de afaceri de la viitorul guvern, despre relația cu Sebastian Ghiță și despre ce poate face România în competiția cu China.
Iulian Stanciu are 51 de ani. Este fost CEO și coproprietar al eMAG, în prezent unul dintre cei mai bogați români. Stanciu a fost invitat la podcastul Idei&Antreprenori al StartupCafe, interviu la care a ajuns cu metroul. „E mai simplu. Îmi arăta jumătate de oră cu mașina, 22 de minute cu metroul”, spune Stanciu.
În iunie 2026, Stanciu a vândut către Prosus ultimul pachet de acțiuni pe care îl mai deținea la eMAG, de 11,77%, și a ieșit din companie după 17 ani.
Acum investește prin Inspire Asset Management, firmă fondată împreună cu Iulian Portasa. Are deja peste 100 de milioane de euro plasați în România și își propune să ajungă la 1 miliard în cel mult trei ani. Mai jos, câteva fragmente din interviul în detaliu de pe StartupCafe.ro
– Claudiu Zamfir, StartupCafe: Întâmplarea face ca acum, când avem această discuție, să se desfășoare negocierile cu partidele pentru viitorul Guvern. Ce așteptări ai avea de la următorul premier sau următorul guvern?
– Iulian Stanciu: Aș zice că lucrurile de jos în sus arată mai bine decât de sus în jos, pentru că în fiecare zi vedem oportunități și vedem că se poate construi ceva și văd că există multă speranță și multă energie a oamenilor în a face ceva. De sus în jos cred că sunt lucrurile clasice pe care mediul de business le cere să existe o predictibilitate din punct de vedere legislativ, pentru că impredictibilitatea asta te sperie să faci investiții pe termen lung. Eu m-am cam obișnuit, am 20 și ceva de ani de business și am construit în impredictibilitate, dar pentru investitorii străini nu e chiar așa de ușor.
După care avem partea asta de fonduri europene și acel plan de țară, pe care îl vom depune pentru viitorul exercițiu 2028-2034 și avem nevoie ca felul în care sunt și este construit bugetul, poate să se ducă mai mult către infrastructuri de termen lung decât chestii de termen scurt. Termen scurt însemnând pensii, salarii, sigur și aici trebuie să existe un echilibru și trebuie să existe o echitate, dar pe termen lung au cam fost negrijate lucrurile și vorbim de infrastructuri de educație, de sănătate și investiții bazate pe impact.
Se vorbește foarte mult de absorbție de fonduri europene. OK, stăm foarte bine la absorbție, dar cum stăm la testele PISA în educație, la abandon școlar, la procent de tineri care au facultate? Cum stăm în sănătate, la decese prevenibile, la speranță de viață sănătoasă, la mortalitate infantilă, cum stăm la poluarea din orașe, vorbim de mediu, cum stăm la infrastructura pentru antreprenoriat și capitalul privat disponibil în piețe, cum stăm la digitalizare, că avem internet disponibil și ieftin, avem device-uri, dar nu avem competențe digitale și nu avem servicii publice la nivelul Uniunii Europene.
Și toate infrastructurile astea ar avea nevoie de investiții și ar avea nevoie de bani. E nevoie de bani și e nevoie de competență.
– Și numele tău a fost vehiculat în presă ca o propunere de prim-ministru, foc fără fum nu există. A existat ceva, un sâmbure de adevăr în acel zvon?
– Nu, niciodată și nu am avut nicio discuție și nici nu mă interesează zona asta și nici nu cred că sunt calificat pentru asta. Și ăsta e și unul din motive pentru care am devenit mai vizibil în ultima vreme, pentru că am zis să povestesc exact ce mă interesează pe mine. Eu cred foarte mult că se poate investi capital în România, se poate construi valoarea adăugată. Eu sunt un constructor și construiesc de jos în sus și cred în puterea asta de a construi de jos în sus și cred că fiecare om trebuie să-și găsească locul și să facă bine acolo unde este potrivit. Și aici e locul meu, dacă mă pui în altă parte s-ar putea să nu performez.
– Ai menționat mai devreme despre faptul că lucrezi în continuare pe partea de investiții cu foști oameni din eMag, manageri. Dacă ne aducem aminte de începuturile eMag din 2001, dacă nu mă înșel, erau trei fondatori, Radu Apostolescu, Dan Teodosescu și Bogdan Vlad. Și după aceea ai venit tu și Sebastian Ghiță. Spune-ne tu mai bine cum a fost, să nu greșim.
– Au fost cei trei fondatori. Eu am intrat în 2009, în aprilie. 2008 a fost un vârf pentru companie, doar că 2009 a fost un an foarte dificil. A venit criza financiară, a fost o criză și a consumului. Bunurile de folosință îndelungată implicit produsele IT – și eMag vindea doar IT la momentul respectiv – au fost sacrificate, a picat piața la jumate și eMag a început să aibă ceva probleme. Eu eram aproape de fondatori, având business-ul de distribuție, și am investit în companie.
Compania prin care am investit era jumate-jumate cu Sebi Ghiță, care la momentul respectiv era investitor în alte companii ale mele. După care în 2009-2010 am început să caut variante să mă despart de el, pentru că aveam drumuri diferite și prin 2012 am găsit o variantă cu cei de la Naspers. Mai degrabă ei ne-au găsit pe noi pentru că aveam o altă tranzacție în curs în momentul respectiv, deci aveam o altă opțiune, doar că ei au venit mult mai hotărâți, mult mai repede. Și ei ar fi cumpărat și din celelalte companii pe care le dețineam. Așa a trebuit să vând o parte din ce aveam eu la eMag, ca să iasă Sebi Ghiță din celelalte companii. Și să îl plătesc pe el și pentru acțiunile din celelalte companii. Și așa am început parteneriatul cu cei de la Naspers, în 2012. Doi dintre fondatorii eMag au ieșit în 2011, Dan Teodosescu și Bogdan Vlad, puțin înainte să vină Naspers.
– Adică fondatorii ți-au vândut ție acțiunile.
– Da. Lui Dan Teodosescu i-am promis că îi țin numele companiei, Dante Internațional vine de la numele lui. Și mi-am ținut promisiunea. Iar Radu a rămas până prin 2014 când s-a retras și am rămas într-o legătură foarte bună. Este în continuare antreprenor, a investit într-o clinică oftalmologică cu foarte multă tehnologie. N-am mai vorbit cu el de ceva vreme. Știu că a mai avut ceva business-uri tot prin zona de tehnologie, dar n-am mai vorbit cu el.
– Chiar mă întrebam ce mai fac ei, pentru că sunt creatorii, inițiatorii unei companii care e exponențială pentru comerțul online în România și în zona noastră.
– Există o tentație să atribuim succesul unei companii unui număr mic de oameni. Așa funcționăm noi ca oameni. Dacă eu am fost omul care a ieșit în față și am vorbit în numele companiei, oamenii au zis, „A, tu ai făcut asta”. Sigur, am muncit și eu acolo, am luat niște decizii, unele bune, alte proaste, dar au fost în spate mii, zeci de mii de oameni care au lucrat acolo și care chiar au muncit. eMag este una din companiile, să spunem, transformatoare și inspiraționale pentru ce înseamnă dezvoltarea privată a României, pentru că din foarte puțin, a reușit să construiască, bazat pe încredere, niște servicii foarte bune. Aș îndrăzni să spun că sunt chiar la nivel occidental și au devenit un reper în multe zone și asta înseamnă munca multor oameni care și între ei a existat foarte multă încredere, încredere în sensul în care vii și știi că dacă muncești ca lumea și faci ceea ce trebuie, vei fi recompensat într-un fel sau altul pentru munca ta și financiar, dar și să ai o recunoaștere. Și asta a existat. Deci au fost niște canale din astea de încredere construite și în interior și între companie și furnizori, între companie și clienți, între entitate și toți stakeholderii, toți deținătorii de interese și încredere, nu doar pe termen scurt – „am făcut un deal, gata, e bine și la revedere”. Am încercat să o ținem pe termen lung.
– Da, dar e fascinația asta pentru fondatori. Vă dați seama,eu am crescut ca om în tranziția aceasta a României. Pe vremea când cei trei au fondat eMag, lumea în București își cumpăra teniși din angroul „Europa”, de exemplu, sau din piață, abia se făcuseră mall-uri în București, timid, așa. Și de-asta lumea se întreabă cum le-a venit lor ideea să facă comerț online. Nici nu era penetrare foarte mare a internetului la vremea aia în România. Nu era, ca acum, comerțul online pe mobil, nu erau aplicații mobile, nu erau telefoane mobile cu internet atât de multe.
– Da, a fost o decizie inspirată, după care dezvoltarea companiei s-a bazat pe foarte multe decizii, într-un mix, mai mult bune decât proaste. Spre exemplu, transformarea mobile. Transformarea mobile a început când traficul de pe mobil era 2% din total. Și transformarea a fost în toată compania, inclusiv în discuțiile interne, totul începea cu mobile. Mulți se întrebau, „Bine, dar e 2%, 3%, 5%”.Până la urmă a fost un pariu foarte bun.
– Când ați început să dezvoltați mobile-ul?
– Cred că 2010-11, destul de devreme.
Sursa https://www.hotnews.ro
