Scriitorul elvețian Nelio Biedermann, în vârstă de 22 de ani, este noua revelație a literaturii europene, după succesul romanului „Lázár”, publicat recent și în România, la Editura Trei. „Cititul ar trebui să fie plăcut și interesant, să-ți lărgească orizonturile, să te pună la încercare, să-ți dea instrumentele să vezi lumea altfel”, este sfatul pe care-l dă Nelio Biedermann, în interviul pentru publicul HotNews, tinerilor din toată lumea.
La 22 de ani, Nelio Biedermann a devenit un fenomen al literaturii contemporane. Romanul său „Lázár”, apărut recent în România la Editura Trei, a devenit instant bestseller și a fost tradus în peste 25 de limbi.
„Captivant și plin de viață, Lázár creează o atmosferă fascinantă, marcată de secrete, represiune și o sexualitate ascunsă, dar puternică”, spun cei de la The Guardian, în timp ce The New York Times scrie că este „o narațiune situată la limita realismului. Talentat, captivant, îndrăzneț.” Scriitura tânărului a fost comparată cu cea a lui Thomas Mann sau Gabriel García Márquez și până și celebra artistă Patti Smith a spus că „este dovada superbă, magistrală că printre noi se află un tânăr scriitor cu adevărat talentat.”
Nelio s-a născut într-o familie care nu are nicio legătură cu literatura, unde ambii părinți lucrează în turism, dar mărturisește că de mic, atât el, cât și sora lui, au fost încurajați să citească și au primit cărți.
„Cred că orice scriitor este mai întâi un cititor pasionat. Am intrat în contact cu cărțile de mic. Când eram copii, mama ne ducea pe mine și pe sora mea la bibliotecă săptămânal. Pasiunea pentru citit a rămas alături de mine toată viața. Primele cărți care m-au făcut să-mi doresc să scriu și eu au fost „Sticletele” de Dona Tartt și (una dintre cărțile mele preferate până în ziua de azi) „L’Étranger/Străinul” de Albert Camus”, spune el într-o discuție cu HotNews.
Cu toate astea, inspirația pentru romanul său gotic cu influențe suprarealiste a pornit din familie și din legătura acesteia cu aristocrația. Biedermann s-a născut la Zürich, unde în prezent studiază literatura germană și cinematografia la Universitatea de aici, dar provine, pe linie paternă, dintr-o familie aristocrată maghiară ale cărei proprietăți au fost confiscate de regimul comunist, în timp ce bunicii săi au fugit în Elveția după Revoluția Maghiară din 1956.
El și-a adus aminte cum în copilărie obișnuia să viziteze diferite castele care au aparținut familiei sale, ba chiar unul care a fost transformat într-un spital psihiatric, care avea expuse pe pereți portrete ale strămoșilor săi.
Întreg acest background i-a stat drept bază pentru construcția romanului, care urmărește destinul unei familii aristocrate maghiare (von Lázár) pe parcursul primei jumătăți a secolului XX, din ultimele zile ale Imperiului Habsburgic, până la revolta maghiară din 1956. Așa cum apare notat în descrierea acestuia, totul începe cu nașterea lui Lajos von Lázár, un copil cu pielea neobișnuit de albă și ochii albaștri, a cărui apariție ascunde un secret de familie ce va influența generațiile următoare.
Narațiunea se simte ca un basm întunecat, unde elementele realiste se îmbină cu cele fantastice, în timp ce explorează evenimente importante ale acelor timpuri, de la prăbușirea aristocrației și cele două războaie mondiale, la nazism, Holocaust și instaurarea comunismului. Autorul reușește să expună o parte semnificativă a istoriei Europei Centrale printr-o serie de traume transgeneraționale, fără să sune didactic, în timp ce lasă de înțeles impactul acelor evenimente asupra vieților oamenilor.
Apărut în septembrie 2025, după ce șapte edituri germane au concurat pentru drepturile de publicare a manuscrisului, romanul a rămas 29 de săptămâni pe lista bestsellerelor din Germania și continuă să fie un succes internațional și în clipa de față. Mai mult, acțiunea va fi transformată într-un film de regizorul german Tom Tykwer, cunoscut pentru „Run Lola Run” și „Babylon Berlin.”
Nelio Biedermann a început să scrie în pandemie, când încă era la liceu și a participat la un concurs de nuvele în școală. „Tema trebuia să fie „Sfârșiturile lumii”. Am rezonat cu sfârșiturile acelea, într-un fel, iar când am început să scriu m-am pierdut complet în propria poveste. După experiența de atunci, am știut că asta vreau să fac cu viața mea”, povestește el pentru HotNews. A câștigat acel concurs și un premiu în valoare de 200 de franci, iar asta i-a dat curaj să continue pe drumul literaturii. „A început să mi se pară că poate am și talent.”
Zis și făcut, deoarece, ulterior, a dus la capăt primul său roman, „Anton will bleiben” (n.r. „Anton vrea să rămână”), lansat în 2023, când el abia împlinise 20 de ani. „E despre un bărbat în vârstă care, diagnosticat cu cancer, își dă seama că după moarte nu își va mai aminti nimeni de el. Așa că își propune să rămână în memoria oamenilor și încearcă tot felul de lucruri ca să devină celebru: scris, pictură, filozofie și fotografie”, explică scriitorul.
Tânărul a început să scrie la „Lázár” cu mult timp înainte ca manuscrisul final să fie gata. Abia a cincea versiune a fost cea care l-a mulțumit. Nelio a scris cartea de mână și povestește cum la fiecare încercare abordarea a fost diferită. „Dar de-abia la ultima am găsit un echilibru între diversele lucruri pe care voiam să le fac și atunci s-a închegat totul: elementele de basm, poveștile de familie, evenimentele istorice în combinație cu viețile personale ale membrilor familiei Lázár”, adaugă el.
Pe lângă vizitele la castelele care au aparținut familiei sale, Biedermann și-a găsit o sursă de inspirație în poveștile pe care le-a aflat de la bunica lui, care suferea de demență. „Apartamentul din Zürich al bunicii mele arăta ca o capsulă a timpului. Era plin de mobilă veche, argintărie, ceramică decorativă și portrete de familie. Ea ne-a spus povestea familiei, iar și iar. Când a început să sufere de demență, amintirile i-au devenit mai magice, mai onirice, și asta mi-a schimbat ideile despre cum voiam să scriu romanul”, își aduce aminte scriitorul despre vizitele pe care i le făcea.
Unchiul tatălui său din Budapesta a fost un alt personaj care i-a oferit o imagine despre vremurile de atunci, mai ales că bărbatul trăiește cumva cu nostalgia timpurilor trecute.
Sursa https://www.hotnews.ro