Îngrijorați că vă apropiați de 60 de ani? Există și părți bune, confirmate științific

Tot mai multe studii demonstrează că odată cu înaintarea în vârstă, deși unele abilități se degradează, altele se îmbunătățesc. De exemplu, oamenii gestionează mai bine stresul, reacționează mai echilibrat, iau decizii mai ușor și sunt, în general, mai mulțumiți de viață decât în tinerețe. Potrivit unui studiu publicat în revista Intelligence, funcționarea psihologică generală atinge apogeul între 55 și 60 de ani. Alte cercetări au scos la iveală o mai bună stabilitate emoțională, satisfacție personală și adaptare social.

Gilles E. Gignac, profesor asociat de psihologie la Universitatea din Australia de Vest și autor principal al cercetării publicate în revista Intelligence a explicat că, deși abilitățile intelectuale brute încep să încetinească în jurul vârstei de 25 de ani, alte aspecte ale funcționării psihologice evoluează, compensând această tendință. Studiul a analizat 16 dimensiuni psihologice diferite, de la raționament și memorie până la stabilitate emoțională și conștiinciozitate, combinându-le într-un indice unitar. Concluzia a fost că funcționarea mentală generală atinge cel mai ridicat nivel, între 55 și 60 de ani.

Această descoperire ar putea schimba modul în care e privit rolul adulților de peste 50 de ani, inclusiv în mediul profesional. Deși tinerii excelează prin viteza de procesare și memoria de lucru, adulții mai în vârstă au avantajul experienței și al echilibrului emotional, calități pe care cercetătorii le consideră determinante pentru luarea deciziilor complexe și pentru roluri de conducere.

Capacitatea fizică atinge cel mai înalt nivel între 25 și 30 de ani. Sportivii de performanță ajung în formă maximă înainte de 30 de ani, matematicienii au anii de vârf ai creativității intelectuale până spre 35 de ani, iar marii șahiști își pierd, de obicei, poziția dominantă după 40 de ani.

Dar funcționarea psihologică urmează o traiectorie diferită. Studiul lui Gilles E. Gignac și al colegilor săi a scos la iveală că anumite trăsături ating apogeul la vârste mai înaintate. Conștiinciozitatea, de exemplu, se consolidează în jurul vârstei de 65 de ani. Stabilitatea emoțională are punctul maximum la aproximativ 75 de ani. Raționamentul moral și capacitatea de a rezista erorilor cognitive continuă să se îmbunătățească până la 70 și chiar 80 de ani.

„Când am combinat traiectoriile celor 16 dimensiuni într-un indice ponderat, tiparul a devenit foarte clar. Funcționarea mentală generală își păstrează nivelul ridicat până după 65 de ani, iar scăderea devine vizibilă abia după 75 de ani,” a subliniat autorul studiului.

Michelle Feng, director clinic la Executive Mental Health din SUA și psiholog specializat în psihologie geriatrică, a precizat că felul în care este percepută îmbătrânirea influențează calitatea vieții. „Toată lumea vorbește despre îmbătrânire ca despre un declin. Dar îmbătrânirea înseamnă să trăiești. Înseamnă, literalmente, că ești în viață,” a menționat psiholoaga.

Potrivit studiilor, persoanele cu o atitudine pozitivă față de îmbătrânire au o sănătate cognitivă mai bună, mai puține probleme de sănătate mintală și chiar o speranță de viață mai mare. O perspectivă optimistă „duce la o cogniție mai bună, la o sănătate cognitivă superioară și la o probabilitate mai mică de depresie și anxietate mai târziu în viață,” a adăugat specialista în psihologie geriatrică.

Aanand Naik, director executiv al Consorțiului pentru Îmbătrânire de la UTHealth Houston, din SUA susține aceeași idee. „Adulții în vârstă au o capacitate mult mai mare de a înțelege circumstanțele stresante sau dificile și sunt, de fapt, mai capabili să gestioneze stresul decât atunci când sunt tineri,” a explicat Naik.

O cercetare din 2023 a confirmat această teorie și la nivel fiziologic. Adulții cu vârste între 65 și 84 de ani au prezentat niveluri mai scăzute de cortizol și o reactivitate cardiacă redusă în timpul unui test de stres, comparativ cu adulții între 18 și 30 de ani. Participanții mai în vârstă au raportat și că se simt mai puțin stresați, în general.

Explicația ține parțial de experiență. „Adulții mai în vârstă au mai multă experiență în general, dar au și experiență cu situații specifice și au strategii clare despre cum să le gestioneze,” a adăugat Aanand Naik.

Potrivit specialistei, pe măsură ce îmbătrânești, apare o formă mai matură de inteligență emoțională și o capacitate mai bună de adaptare. Michelle Feng a observat același lucru: „Adulții mai în vârstă tind să fie mai pricepuți în a evita emoțiile negative și în a păstra stările pozitive.”

Această schimbare are și o componentă neurologică. Tinerii tind să-și suprime emoțiile un mecanism care implică intens zone prefrontale ale creierului și care poate amplifica stresul intern. Adulții mai în vârstă folosesc mai des reevaluarea cognitivă, o strategie în care situațiile sunt reinterpretate pentru a le găsi sens ori perspectivă. Această schimbare reduce reactivitatea emoțională și poate explica de ce persoanele în vârstă raportează, în medie, o stare emoțională mai stabilă.

Deși unele funcții cognitive, precum viteza de procesare, se diminuează treptat, altele rămân stabile sau se dezvoltă odată cu anii. Aici intră vocabularul, cunoștințele acumulate și o mai bună înțelegere a contextelor sociale și culturale. Cercetătorii numesc acest tip de acumulare „inteligență cristalizată”.

Sursa https://www.hotnews.ro