Sunt povești pe care le citești si le uiți, dar sunt și povești care te fac să te oprești pentru câteva clipe, să privești dincolo de cuvinte și să înțelegi cât de mult poate însemna iubirea dintre doi oameni atunci când viața îi pune în fața unor încercări grele. Povestea lui Laurențiu și a Dianei este o astfel de poveste, o poveste despre 14 ani de iubire, despre doi oameni care și-au construit viața unul lângă celălalt și care, atunci când boala a venit peste ei, nu au ales să se despartă de visurile lor, ci au ales să lupte pentru fiecare zi pe care o mai puteau avea împreună.
Apelul umanitar a fost lansat de Dani Cek pe rețelele de socializare.
Laurențiu este omul alături de care Diana și-a trăit ultimii 14 ani, partenerul ei de viață, cel mai bun prieten al ei și omul care i-a fost aproape atunci când viața i-a cerut să fie puternică, deși poate, uneori, nu mai avea de unde să își găsească puterea. El a fost omul care a făcut-o să uite de durere, cel care a ajutat-o să păstreze vie amintirea mamei sale și cel care a învățat-o să privească viața cu iubire chiar și în momentele în care ar fi fost atât de ușor să se lase copleșită de tristețe. Împreună au învățat că iubirea nu înseamnă doar zilele în care totul merge bine, ci mai ales acele zile în care unul dintre ei cade și celălalt întinde mâna, fără să întrebe cât va dura până când vor putea merge din nou împreună în viață.
În februarie 2022, când Laurențiu avea doar 32 de ani, viața lor a fost lovită de o veste care le-a schimbat pentru totdeauna felul în care priveau viitorul. Laurențiu a fost diagnosticat cu o tumoră cerebrală localizată într-o zonă extrem de dificilă, la nivelul trunchiului cerebral și al cerebelului, considerată inoperabilă. Până și biopsia era o intervenție extrem de dificilă și riscantă, iar pentru Diana și Laurențiu a început atunci o căutare disperată a unui loc în care medicii să fie dispuși să își asume acest risc. Au ajuns în Turcia, la Anadolu Medical Center, unde biopsia a fost realizată cu succes. Rezultatul însă nu le-a adus liniștea pe care o sperau, pentru că a arătat că Laurențiu avea un astrocitom de gradul 2, o tumoră care putea evolua într-o formă agresivă și care nu prezenta mutațiile specifice pentru tratamente oncologice țintite, iar în 2022 singura opțiune de tratament disponibilă pentru el a fost radioterapia.
Au urmat 30 de ședințe de radioterapie, 30 de zile în care Diana a privit omul pe care îl iubea luptând și în care, probabil, fiecare zi a venit cu propria ei teamă, dar și cu aceeași hotărâre de a merge mai departe. Pentru o perioadă, viața le-a oferit un răgaz pe care l-au primit cu recunoștință, pentru că Laurențiu a reușit să ducă o viață normală timp de aproape trei ani și jumătate, a muncit, a călătorit, a râs, s-a bucurat de familie, de prieteni și de toate acele lucruri simple care, atunci când ești sănătos, par firești, dar pe care un om care a trecut printr-o asemenea încercare ajunge să le prețuiască în fiecare clipă. În acei ani, mulți dintre oamenii care au stat de vorbă cu Laurențiu nici măcar nu au știut prin ce trecuse, pentru că el a continuat să trăiască, să muncească și să fie omul pe care Diana îl iubea, iar împreună au încercat să nu lase boala să le fure tot ceea ce construiseră.
În septembrie 2025, însă, durerile de cap și amețelile au început să le dea din nou motive de teamă, iar Laurențiu a decis să facă un RMN mai devreme decât era planificat, fără să mai aștepte următoarea investigație. Rezultatul a arătat că tumora progresase și, din nou, cei doi au trebuit să își strângă toate puterile și să înceapă o nouă luptă. Laurențiu a început tratamentul cu temozolomidă timp de șase luni, împreună cu bevacizumab, iar în ianuarie, după finalizarea tratamentului, investigațiile au arătat regresia tumorii. Pentru Diana și Laurențiu, acea veste a fost mai mult decât un rezultat medical bun, a fost o gură de aer, o fereastră prin care au putut privi din nou spre viitor și în care și-au permis să creadă că poate, după atâta teamă și atâtea nopți grele, vor putea avea din nou o viață normală.
În aprilie, tumora a reapărut și a început să evolueze mult mai agresiv, iar în doar câteva zile
Laurențiu și-a pierdut capacitatea de a merge și a ajuns să aibă nevoie de sprijin permanent. Au urmat o nouă rundă de radioterapie și apoi un tratament oncologic complex și foarte intens, care a inclus imunoterapii și alte medicamente necesare pentru forma agresivă a bolii, tratamente care nu sunt acoperite în România pentru tipul lui de cancer, iar pentru Diana fiecare zi a însemnat să caute soluții, să găsească resurse și să nu lase frica să fie mai puternică decât speranța.
La aproximativ două luni după finalizarea radioterapiei și după începerea noului tratament, RMN-ul efectuat pe 15 iunie a arătat un răspuns favorabil, tumora era în regresie, iar Laurențiu a început să își revină treptat și, cu mult efort și cu sprijin, a început din nou să meargă. Pentru cei doi, acele zile au însemnat enorm, pentru că după ani de frică și nesiguranță au putut să se gândească din nou la lucrurile simple pe care și le doreau. Să fie acasă, să își bea cafeaua împreună, să se bucure de animăluțele lor, să aibă o zi liniștită și să își continue viața, nu ca doi oameni care fug de boală, ci ca doi oameni care au câștigat încă o dată dreptul de a spera.
Pe 6 iulie, au apărut crize abdominale, greață și vărsături, iar Diana a chemat ambulanța și Laurențiu a fost dus la Spitalul Floreasca, unde li s-a spus că are o criză de colecist și au fost trimiși acasă, cu recomandarea ca intervenția pentru îndepărtarea colecistului să fie făcută după încheierea tratamentului oncologic. La mai puțin de o săptămână distanță, Laurențiu a ajuns la Spitalul Elias cu o infecție severă și cu analize foarte proaste, care arătau cât de grav era afectat organismul său. Neutropenie, trombocitopenie și anemie.
A urmat internarea la Spitalul Ponderas, între 19 și 27 iulie, perioadă în care durerile abdominale continuau, iar Laurențiu slăbea foarte mult, dar chiar și atunci Diana a rămas lângă el și a continuat să creadă că vor găsi o cale de ieșire. Pe 19 august, Laurențiu a revenit de urgență la Ponderas, iar investigațiile au arătat mai multe colecții infectate în abdomen. Pe 21 august i s-a făcut o puncție ghidată ecografic pentru drenarea colecțiilor cu puroi, încercându-se evitarea unei intervenții chirurgicale din cauza riscului crescut de anestezie, dată fiind localizarea tumorii cerebrale.
Pe 25 august a venit însă prima operație majoră, necesară pentru curățarea colecțiilor infectate și pentru îndepărtarea colecistului, dar nici această intervenție nu a fost suficientă pentru ca organismul lui Laurențiu să iasă din această luptă.
Pe 1 septembrie, starea lui s-a agravat brusc. A apărut o infecție pleurală severă, au apărut dureri toracice și o hemoragie internă, iar în punga de drenaj era sânge. Laurențiu a fost dus din nou în sala de operație, unde a fost supus unei intervenții de aproximativ opt ore, care a inclus o operație abdominală deschisă pentru oprirea hemoragiei și o intervenție toracică pentru drenarea infecției. În timpul operației s-a constatat și o perforație a duodenului, însă aceasta nu a putut fi reparată atunci, pentru că inflamația severă din abdomen făcea ca orice reconstrucție să fie extrem de riscantă și exista posibilitatea ca aceasta să cedeze.
În decurs de numai 48 de ore, au mai fost necesare încă două intervenții chirurgicale pentru curățarea colecțiilor infectate din abdomen și torace și pentru oprirea hemoragiilor. În total, Laurențiu a trecut prin patru operații, patru momente în care corpul lui a fost împins până la limită și în care medicii au încercat să îi ofere o nouă șansă. De pe 1 septembrie și până în prezent,
Laurențiu se află în continuare la ATI, într-o stare gravă iar organismul lui este afectat de infecții severe, sepsis, hemoragii și de urmările celor patru intervenții chirurgicale. Plămânii au avut nevoie de susținere respiratorie, celelalte organe sunt atent monitorizate și susținute, este hrănit prin sondă din cauza perforației duodenale și, până când aceasta va putea fi reconstruită, nu se poate alimenta normal, iar tratamentul oncologic este oprit momentan, până când infecțiile, hemoragiile și starea generală se vor stabiliza.
Diana a rămas lângă patul de spital zi de zi. A promis ca nu renunță. Laurențiu este confuz și nu mai știe unde se termină visul și unde începe realitatea, dar chiar și atunci caută să o simtă aproape, iar Diana nu încetează să îi vorbească și să îi amintească faptul că ea este acolo și că îl așteaptă.
Poate că aceasta este una dintre cele mai puternice forme de iubire, să rămâi lângă omul pe care îl iubești atunci când nu mai poți controla nimic, când nu știi ce va aduce ziua de mâine, când frica este atât de mare încât uneori abia mai poți respira, dar tot alegi să fii acolo, să îi ții mâna, să îi vorbești și să îi spui că trebuie să mai lupte puțin.
Diana și Laurențiu nu au renunțat nici atunci când diagnosticul le-a spus că tumora este inoperabilă, nici atunci când au trecut prin radioterapie, nici atunci când boala a revenit, nici atunci când Laurențiu și-a pierdut mersul, nici atunci când tratamentele au devenit tot mai grele, nici atunci când organismul lui a fost lovit de infecții, hemoragii și intervenții chirurgicale. De fiecare dată când viața i-a pus la pământ, s-au ridicat.
Laurențiu este internat în stare gravă, lupta lor are nevoie și de noi. Diana trebuie să strângă și să plătească urgent 55.000 de euro pentru o șansă, pentru ca Laurențiu să poată beneficia de sprijinul și tratamentele de care are nevoie în această luptă cumplită.
Sunt 14 ani de iubire, sunt toate diminețile în care s-au trezit unul lângă celălalt, toate drumurile pe care le-au făcut împreună, toate râsetele, toate amintirile, toate planurile pe care încă nu au apucat să le împlinească și toate lucrurile simple pe care încă și le doresc. Povestea lor trebuie să ajungă cât mai departe.
Dacă ai citit până aici, alege să nu rămâi indiferent. Donează orice sumă și distribuie povestea asta de iubire. Noi putem scrie finalul. Doar noi.
RON. Titular: DIANA CALINESCU
IBAN: RO55RZBR0000060031222733
Cod swift: RZBRROBU
EUR. Titular: DIANA CALINESCU
IBAN: RO20RZBR0000060031326280
Cod swift: RZBRROBU
Revolut Revtag: @dianaazdc
