Acasă > Știrea zilei >  „Trebuie să modificăm toată țara asta”: 45 de oameni vulnerabili au nevoie de îngrijire, dar statul le oferă doar posturi pe hârtie

 „Trebuie să modificăm toată țara asta”: 45 de oameni vulnerabili au nevoie de îngrijire, dar statul le oferă doar posturi pe hârtie

consilieri judeteni botosani

O anomalie administrativă care spune multe despre felul în care funcționează sistemul public din România a fost scoasă la iveală în ședința ordinară a Consiliului Județean Botoșani. La Unitatea de Asistență Medico-Socială Săveni, unde 45 de beneficiari permanenți depind zilnic de îngrijirea personalului medical și auxiliar, autoritățile au aprobat înființarea a zece posturi noi. Numai că acestea există doar pe hârtie. În realitate, oamenii nu pot fi angajați.

 

Deficitul de personal „descoperit” la control 

 

Paradoxul a fost dezbătut în plenul Consiliului Județean, unde aleșii au aprobat modificarea organigramei și a statului de funcții al Unității de Asistență Medico-Socială Săveni, condusă de economistul Cristian Petrariu de aproximativ șase ani.

 

Numărul posturilor din organigramă crește de la 41 la 51, însă modificarea nu înseamnă că vor exista și mai mulți oameni care să aibă grijă de beneficiarii centrului.

 

Modificarea organigramei a fost impusă în urma unui control efectuat de Direcția de Sănătate Publică și Corpul de Control al Consiliului Județean.

 

Potrivit raportului, înființarea noilor posturi respectă prevederile Hotărârii Guvernului nr. 459/2010 privind normativul de personal necesar pentru buna desfășurare a activității pe ture și pentru acoperirea concediilor și zilelor libere ale angajaților. În același timp, au fost operate și modificări generate de avansarea personalului în gradații de vechime, ocuparea sau vacantarea unor posturi și aplicarea Legii salarizării.

 

Valeriu Iftime: „Posturile nu sunt finanțate”

 

Președintele Consiliului Județean Botoșani, Valeriu Iftime, a explicat că majorarea organigramei nu înseamnă și bani pentru angajări.

 

Valeriu Iftime, președinte Consiliul Județean Botoșani

„Cu excepția postului de medic specialist, posturile nou înființate nu sunt finanțate, iar prin această propunere numărul posturilor aferente unității de asistență medico-socială crește de la 41 la 51”,

 

 

Normativul spune una, realitatea alta

 

Directorul UAMS Săveni, Cristian Petrariu (foto jos), a explicat că unitatea funcționează după un normativ clar de personal.

 

Există obligația ca pe fiecare tură să existe o asistentă medicală la 15 paturi și o infirmieră la 12 paturi.

 

În urma controalelor efectuate anul trecut, inspectorii au constatat că schema de personal nu respectă aceste norme.

 

Cristian Petrariu, director UAMS Săveni

„Au existat la sfârșitul anului precedent un control de la DSP care acordă viza anuală de funcționare, plus corpul de control de la CJ. Urmare a controlului efectuat s-a constatat un deficit pe normativul de personal, legat de numărul de asistente, infirmiere, îngrijitoare. Și toate măsurile propuse de DSP au fost înaintate și introduse în statul de funcții pe care-l aveți dv. în atenție. Practic nu este implicație bugetară, ele sunt prinse doar în statul de funcții, nu e că urmează să le scoatem și la concurs, nefiind posturi unice, practic nu pot fi scoase la concurs”,

 

 

Posturile există. Oamenii nu pot fi angajați

 

Situația de la Săveni nu este singulară.

 

Aceeași problemă urmează să fie regăsită în toate cele șapte Unități de Asistență Medico-Socială aflate în subordinea Consiliului Județean Botoșani.

 

Deși normativul impune existența unor posturi suplimentare, acestea nu pot fi ocupate din cauza restricțiilor impuse prin ordonanțele Guvernului privind blocarea angajărilor în sistemul public.

 

Noi trebuie să ne descurcăm cu ceea ce avem, nu putem să angajăm. Vacante le-am avut mereu la asistente dar nu am angajat pentru că nu am putut să facem angajări. La infirmiere la fel, peste tot”, a mai spus directorul unității medico-sociale.

 

Chiar și atunci când se pot face concursuri, specialiștii nu vin

 

Problemele nu se opresc la blocarea posturilor.

 

Directorul UAMS Săveni spune că unitățile din orașele mici au dificultăți serioase în atragerea personalului calificat.

 

Cristian Petrariu, director UAMS Săveni

„Ne chinuim să angajăm un economist de doi ani de zile, salariile nu sunt chiar atât de mari pe cât se spune și nu vine nimeni. Iar dacă vine stă o perioadă și încearcă să se transfere și să plece. Renunță. Medicii, avem o problemă cu medicii, eu din fericire am pe cineva, sunt alte UAMS-uri care sunt descoperite complet”,

 

Soluția? Schimbarea legislației

 

În timpul dezbaterii, concluzia a fost una unanimă: problema nu poate fi rezolvată la nivel local.

 

Este nevoie de modificarea legislației naționale.

 

„Asta da, cu siguranță”, a fost părerea unanimă exprimată în ședință.

 

Vicepreședintele Consiliului Județean, Dorin Birta, a adus în discuție și problema salarizării conducerii acestor unități.

 

„Sperăm să se rezolve și la nivel național problema salarizării managerului care are salariul mai mic decât cel mai prost plătit asistent medical”, a spus Dorin Birta.

 

*UAMS Săveni

 

 

45 de oameni depind zilnic de acest sistem

 

În spatele cifrelor și organigramelor se află 45 de beneficiari permanenți ai UAMS Săveni, persoane vulnerabile care au nevoie zilnic de îngrijire medicală și socială.

 

Directorul unității spune că, în ciuda tuturor dificultăților, obiectivul rămâne același.

 

„Noi nu suntem o instituție care să facem profit. Profitul nostru este calitatea serviciilor pe care le oferim. Noi încercăm atunci când ne desfășurăm activitatea să le oferim cele mai bune condiții”, a concluzionat Cristian Petrariu.

 

În județul Botoșani funcționează șapte Unități de Asistență Medico-Socială aflate în subordinea Consiliului Județean. Misiunea lor este de a asigura continuitatea îngrijirii pentru persoane vârstnice și vulnerabile, combinând serviciile medicale cu cele sociale.

 

Însă cazul de la Săveni arată încă o dată contradicția din sistemul public românesc: autoritățile cer respectarea normativelor de personal, controalele constată lipsurile, consiliile aprobă posturile, iar Guvernul blochează angajările. În final, cei care suportă consecințele sunt atât angajații rămași să facă munca mai multor oameni, cât și beneficiarii care depind de aceste servicii.