„Dacă vrei ca pacientul să își facă triajul singur, atunci trimite-l la Facultatea de Medicină. Educația medicală a populației este importantă, dar nu poate înlocui evaluarea medicală”, spune Raed Arafat, într-un dialog cu HotNews, despre presiunea asupra sistemului de urgențe.
La fel ca România, și alte țări europene se confruntă cu supraaglomerarea Unităților de Primiri Urgențe și cu deficit de personal medical, mulți pacienți prezentându-se la camera de gardă pentru afecțiuni care nu reprezintă urgențe reale.
HotNews a explicat pe larg această situație în prima parte a articolului despre situația sistemului de urgență.
În alte țări, soluția adoptată pentru a reduce din presiunea asupra urgențelor a fost un sistem de coplată.
În Italia, de exemplu, oamenii pot apela numărul unic de urgență 112 pentru a fi preluați cu ambulanța sau se pot prezenta direct la camera de gardă a spitalului.
În practică, toată lumea are acces la sistem, însă dacă medicii stabilesc că pacientul nu are o afecțiune cu adevărat urgentă, acesta trebuie să plătească o taxă modică pentru consultație, de aproximativ 25 de euro.
În schimb, dacă starea pacientului este urgentă și gravă, costurile sunt acoperite integral de Sistemul Național de Sănătate. Acesta este finanțat din taxe și impozite, astfel că nu este necesară plata unei asigurări medicale.
Serviciile medicale de urgență sunt disponibile și pentru turiști și cetățenii străini.
În anul 2023, camerele de gardă ale spitalelor din Italia au înregistrat 18,6 milioane de prezentări, dintre care aproximativ 60% au fost încadrate la codurile alb sau verde, adică reprezentau urgențe minore sau non-urgențe. Italia are o populație de aproximativ 59 de milioane de locuitori.
Numărul foarte mare de pacienți veniți la Urgență face ca aproximativ o treime dintre aceștia să aștepte mai mult decât ar fi normal pentru a fi consultați, uneori chiar câteva ore.
Situația din România:
Semnificația codurilor de prioritate
Și în Bulgaria, la fel ca în Italia, dacă pacientul se află într-o situație de urgență medicală reală, toate investigațiile și tratamentele efectuate în cadrul compartimentului de urgență sunt gratuite.
Dacă, în urma triajului și a examinării medicale, se stabilește că nu există o urgență medicală, spitalele pot percepe și o taxă pacientului, în conformitate cu regulamentele interne.
Această practică nu este însă uniformă în toate spitalele din Bulgaria și depinde, de obicei, de politica fiecărei unități sanitare.
Sistemul din Bulgaria seamănă mult cu cel din Lituania. Și în această țară, în cazul în care se constată, în urma evaluării de la UPU, că nu pacient nu reprezintă o urgență reală, dar el solicită totuși să fie consultat în compartimentul de primiri urgențe, consultația poate fi acordată contra cost.
De-a lungul anilor, și în România au fost discutate diverse posibile soluții în încercarea ca numărul pacienților care vin la Urgență să fie limitat, amintește Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, într-un dialog cu HotNews. Instituția condusă de Arafat are în subordine toate Unitățile de Primiri Urgențe ale spitalelor din România.
Una dintre măsurile despre care s-a vorbit și în România a fost coplata, arată șeful DSU: „S-au discutat mai multe variante. Spre exemplu, s-a propus ca pacienții care vin la UPU pe picioarele lor sau cei care nu rămân internați să plătească o coplată.”
Dar în opinia lui Raed Arafat, nici măcar un medic nu poate să distingă o urgență de un pacient care nu are nimic grav, înainte ca pacientul să fie evaluat din punct de vedere medical.
„Un pacient cu infarct poate ajunge la UPU pe picioarele lui. Faptul că a venit pe picioarele lui nu înseamnă că nu este o urgență. Un pacient cu șoc anafilactic poate fi tratat rapid și poate pleca acasă după câteva ore. Faptul că nu a fost internat nu înseamnă că nu a avut o urgență”, explică Raed Arafat, în dialogul cu HotNews.
Există însă un „risc uriaș” în eventualitatea în care s-ar introduce coplata, spune Arafat: „Acela ca oamenii vulnerabili să amâne prezentarea la urgență din cauza costurilor”.
Accesul la servicii medicale de urgență, consideră șeful DSU, „este minimul lucru pe care orice țară civilizată trebuie să-l ofere populației.”
„Dacă nu avem doar pacienți încadrați la cod galben și roșu (urgențe grave – n.red.), nu înseamnă că sunt oameni care nu au ce căuta la Urgență”, afirmă Raed Arafat, în dialogul cu HotNews.
„Atunci când vorbim despre pacienți încadrați la codul verde (urgențe medii – n.red.), acestea nu sunt cazuri care vin în urgență nejustificat”, explică șeful DSU. „ Sunt pacienți care, și dacă se duc în altă parte, sunt trimiși tot la UPU. Sunt pacienți care nu se află într-un pericol vital imediat, dar care au nevoie de investigații și tratament: radiografie, ecografie, CT, analize, suturi sau tratamentul unei fracturi.”
„Ei nu au cum să aștepte o săptămână să-i vadă un doctor, nici să aștepte să meargă în altă parte să își facă investigațiile pe banii lor nu au cum. Sunt urgențe. Numai că nu sunt urgențe cu risc vital imediat. Dar ele sunt obligatoriu de tratat”, adaugă Raed Arafat.
„De exemplu, o plagă care trebuie suturată e cod verde. Asta nu are cum să fie făcută în alta parte. Nu este o urgență cu risc vital, dar nici nu este o problemă care poate fi amânată o săptămână până la o programare. La fel, o fractură poate fi clasificată drept cod verde, în funcție de starea pacientului”, mai spune Raed Arafat.
„Dar toate acestea trebuie să se facă în UPU”, este concluzia șefului DSU.
Codurile albastru și alb – urgențe minore – reprezintă, împreună, cam 15% dintre pacienții care vin la UPU.
Teoretic, o parte dintre ele ar putea fi tratate de medicii de familie sau de medicii specialiști, în policlinici.
În practică, însă, problema este accesul la aceste servicii.
Sursa https://www.hotnews.ro
