Alegerile individuale influențează direct sănătatea și speranța de viață, indiferent de locul în care trăim. Expertul în longevitate David Della Morte Canosci subliniază că „Populațiile asiatice mergeau foarte des cu bicicleta. Dacă vor sta din ce în ce mai mult pe canapea, acest lucru va crea un risc pentru obezitate și diabet ca în SUA”.
„Ucigașul longevității este stilul de viață occidental”, afirmă doctorul Davis Della Morte Canosci, autorul cărții „Lupta contra timpului. Algoritmul longevității – soluțiile științei actuale pentru o viață mai bună și mai lungă”. El explică faptul că, timp de mulți ani, stilul de viață vestic a implicat consumul de junk food, lipsa mișcării, fumatul și ignorarea prevenției. Totuși, după pandemia COVID-19, o schimbare în abordarea sănătății a devenit vizibilă.
Neurologul menționează că, în urmă cu 25 de ani, când a început să studieze longevitatea, domeniul era puțin înțeles, iar accentul era pus pe bolile cronice. În prezent, investițiile în acest domeniu se ridică la mii de miliarde de euro, deoarece sănătatea este considerată cel mai important capital. „Dacă vrei să investești în ceva, trebuie să investești nu neapărat în a trăi mai mult, ci mai bine”, adaugă el.
Articolul detaliază cei șase piloni ai unui stil de viață sănătos, nutriția personalizată, suplimentele alimentare, gestionarea stresului și rolul familiei și prietenilor în menținerea sănătății.
Alina Epure, autoarea cărții „Secretul longevității și vitalității. Medicina stilului de viață”, completează perspectiva, afirmând că sănătatea este rezultatul comportamentului zilnic. Doctorul în medicină observă că oamenii caută soluții rapide, fără efort, ignorând nopțile nedormite sau viciile. Ea confirmă că investiția în cercetarea longevității a fost inițial privită cu scepticism.
„Și eu am fost privită ca un om ciudat când vorbeam despre nutriție personalizată și nu acceptam ideea de diete, să fim toți într-o turmă, să mâncăm toți la fel și să ne adaptăm la un program strict care nu avea nicio legătură cu interiorul nostru. Însă, dacă nu schimbăm anumite comportamente legate de cei șase piloni ai stilului de viață, alimentație, somn, mișcare, calitatea relațiilor, reziliența la stres și managementul dependențelor, este o tratare superficială în relația cu sănătatea și cu siguranță că nu vom câștiga nici ani și nici calitate.”
Biochimista atrage atenția că România se află pe penultimul loc în Europa în ceea ce privește speranța de viață.
Ea nu susține schimbările radicale de la o zi la alta. „Putem să fim onești cu noi, să vedem ce putem implementa, ce putem menține pe termen lung și să începem de undeva. Orice pas către noi și nu împotriva noastră este binevenit și face parte din schimbarea de comportament.”
David Della Morte Canosci enumeră factori esențiali pentru o viață lungă: dieta mediteraneană, renunțarea la fumat, mișcarea și socializarea. „Interacțiunea cu oamenii este extrem de importantă. Toți acești factori, folosiți împreună, pot reda secretul longevității”, consideră el.
Alina Epure accentuează conceptul de echilibru prin nutriție. „Oamenii nu au timp pentru o rutină, nu-și respectă mesele, nu dorm și mănâncă, nu fac sport și stau la televizor mâncând. Când sunt într-o relație toxică, mănâncă. Ca să gestioneze cât de cât stresul, mănâncă. Și aici ajungem în zona dependențelor.” Terapeuta nutriționistă subliniază că lipsa echilibrului și a „combustibilului” potrivit duce la oboseală și lipsa performanței, deoarece sănătatea fizică și mentală începe din alimentație.
Experta menționează că mulți copii, adolescenți și adulți se confruntă cu probleme de greutate cauzate de un stil alimentar dictat de foamea emoțională, nu de cea fizică.
„Este un context justificativ al stresului, al dependențelor, al relațiilor toxice, al sedentarismului, al somnului dezechilibrat. Toate se transpun într-o alimentație care nu are nicio legătură cu foamea fizică. Este mai mult o foame emoțională. Așa că atunci când vorbim de nutribalance (n.r. conceptul de echilibru prin nutriție pe care îl promovează), vorbim despre varietate, cumpătare și echilibru. Sunt cele trei principii de bază ale nutriției în care eu cred, și sunt convinsă că fiecare dintre noi, indiferent de vârsta pe care o are, poate să-și găsească un echilibru prin nutriție.”
Primul pas recomandat pentru conștientizarea alimentației este ținerea unui jurnal alimentar timp de o săptămână. Acesta va dezvălui realitatea consumului, în special a gustărilor frecvente, care pot depăși mesele principale și contribui la creșterea în greutate.
Pe baza acestor observații, fiecare persoană își poate stabili un ritm alimentar propriu și sustenabil, adaptat programului personal, evitând mesele târzii.
„Hidratarea este importantă. Între mese pot să beau oricât de mult apă și oricât de mult ceai, astfel încât să intru într-o zonă de confort, să nu tai chiar totul de pe listă. Trebuie să mă țin de ele, chiar dacă la început va fi greu.”
Tranziția este dificilă inițial, dar necesară, conform doctorului în medicină. Pentru o personalizare mai profundă, se pot efectua analize de intoleranțe, microbiom sau genetice. În lipsa acestora, esențiale sunt organizarea alimentației, alegerea echilibrată a alimentelor din toate grupele și evitarea exceselor, precum și a comportamentelor alimentare extreme și imprevizibile, care obosesc și afectează organismul.
„Echilibru înseamnă să aducem puțin din fiecare: să nu fim nici carnivori, nici vegani, să mâncăm doar frunze, după care să avem un post doar cu apă, după care iar să devenim carnivori, după care iar să mâncăm covrigi. Această imprevizibilitate obosește și îmbătrânește cel mai mult corpul”, afirmă Alina Epure.
Ea subliniază că și alimentele sănătoase pot avea efecte negative pentru anumite persoane, în funcție de problemele de sănătate. De exemplu, avocado poate provoca inflamații la cei cu aport mare de histamină, afinele și zmeura pot crește glicemia în anumite situații, broccoli nu este indicat celor cu boli autoimune, iar peștele în cantități mari poate fi dăunător celor cu acumulare mare de mercur.
„Ideal este ca zi de zi să avem <<semaforul>> în farfurie, adică alimente roșii, galbene și verzi. Nu ar trebui să lipsească de la nicio masă aportul de proteină vegetală sau animală, astfel încât să construim cu folos această rezistență și această imunitate, care are proteina ca o cărămidă pe care se clădește, dar nici grăsimile sănătoase, care fac parte și din dieta mediteraneană, care sunt hrană suport pentru creier”, explică ea.
Printre alimentele de evitat sau eliminat, Epure menționează zahărul, sarea și făina albă. „Alimentele prăjite ar trebui eliminate, alimentele ultraprocesate, tot ceea ce este frumos ambalat și are un termen de valabilitate de 2-3 ani, alimentele mâncate seara în fața televizorului până la o oră târzie. Pe un plan de intervenție-prevenție, faptul că urmărim în jurnal cum ne simțim după fiecare masă, ne ajută să creăm un plan personalizat.”
În contextul actual, cu un nivel ridicat de stres, David Della Morte Canosci consideră că este contraproductiv să ne concentrăm pe evitarea stresului. „Problema este universală, iar singura variantă reală este să ne cultivăm rezistența la stres. Să învățăm cum să rezistăm în fața stresului este mai important decât să-l evităm, pentru că nu mai putem evita stresul. Iar pentru a face asta, trebuie să încercăm să înțelegem și să recunoaștem lucrurile importante din jurul nostru și dintr-o lume în continuă schimbare”, afirmă el.
„Longevitatea are mare legătură cu asta pentru că oamenii care au relații bune și reale cu cei din jur trăiesc mai mult, și implicit pot gestiona stresul mai bine, față de oamenii care sunt singuri. Practic, cea mai bună metodă de a gestiona stresul este de a recunoaște oamenii pe care-i iubim din jurul nostru și a rămâne în compania lor”, adaugă medicul.
Există zone geografice, cunoscute sub numele de Blue Zones (Sardinia, Okinawa, Nicoya, Ikaria, Loma Linda), unde un număr mare de locuitori ating vârste înaintate, unii chiar 100 de ani.
Neurologul a studiat regiunea italiană Abruzzo și a constatat că longevitatea locuitorilor nu se datorează strategiilor moderne, ci unui stil de viață simplu și natural.
Sursa https://www.hotnews.ro
