Acasă > Stiri Botosani > Sebastian Stan, gest inedit pentru femeile din satele românești: A finanțat un film despre realitățile rurale

Sebastian Stan, gest inedit pentru femeile din satele românești: A finanțat un film despre realitățile rurale

Sebastian Stan, gest inedit pentru femeile din satele românești: A finanțat un film despre realitățile rurale

 

Actorul Sebastian Stan a finanțat filmul „Malul Vânăt / A River’s Gaze”, o producție ce oferă o perspectivă autentică asupra vieții din satele românești. Regizat de Andreea Cristina Borțun, lungmetrajul abordează relația dintre o mamă singură și fiul ei adolescent, pe fondul migrației pentru muncă.

„Multe familii sunt divizate și asta aduce cu sine furie și frustrare, chestiuni care ni s-au arătat foarte clar în toamna lui 2024, în timpul alegerilor prezidențiale și la care nu trebuie să închidem ochii sau de care să uităm”, a declarat regizoarea Andreea Borțun într-un interviu pentru HotNews. Aceasta a adăugat că „mulți dintre noi trăim sentimentul acesta de învrăjbire față de lumile din care venim. Și cred că ne-ar face bine tuturor să facem puțină pace cu ele”.

„Malul Vânăt / A River’s Gaze” este primul proiect românesc în care Sebastian Stan s-a implicat ca producător și finanțator. „Mi-am dorit de foarte mult timp să joc într-un film românesc. Am încercat, dar nu s-a concretizat, însă mi-am dat seama că pot contribui și din spatele camerei. Scenariul Andreei a rezonat cu mine la nivel personal”, a explicat actorul nominalizat la Oscar, într-un interviu pentru Variety.

Filmul prezintă povestea Laviniei (Mihaela Subțirică), o mamă singură din sudul rural al României, și a relației cu fiul ei de 14 ani, Dani. Pe măsură ce Lavinia încearcă să-și renoveze casa și să strângă bani pentru a pleca la muncă în Vest, dinamica dintre ea și adolescent se transformă, fiecare percepând și oferind iubirea în moduri diferite.

„Malul Vânăt” este prima parte dintr-o trilogie axată pe iubirea în mediul rural. Producția a beneficiat de un proces de documentare de șase ani, realizat de Borțun în comunitățile rurale din sudul României. Filmat pe parcursul a patru anotimpuri în sate din Teleorman, Călărași, Giurgiu și Dâmbovița, pelicula are o distribuție formată preponderent din actori neprofesioniști.

Andreea Borțun, originară din Alexandria și crescută în satul Piatra din Teleorman, a conceput ideea proiectului în 2015, la New York. La acea vreme, simțea că lumea rurală din sud era invizibilă sau sub-reprezentată în cinematografie și își dorea o reprezentare echitabilă.

Motivația a izvorât și dintr-o tensiune personală între dorința de a se distanța de acel mediu și nevoia de a-l explora și înțelege prin film. „Simțeam deci că lipsește o privire justă asupra acelei lumi. Voiam cumva să i se facă dreptate. Și căutam să mă aduc pe mine în afara prejudecăților pe care le aveam despre ea, deși mă formase”, a explicat regizoarea.

„Malul Vânăt / A River’s Gaze” are o structură hibridă, îmbinând ficțiunea cu documentarul antropologic. Documentarea a început în 2017, fără un plan clar, dar cu scopul de a pregăti primul lungmetraj.

„Mi-am făcut drum în trei sate unde nu mai fusesem până atunci, prima oară în 2017. Am stat aproape trei săptămâni în casele unor oameni pe care nu îi cunoșteam. În timpul acestei prime cercetări am vorbit mult cu oamenii din sat – voiam să prind atât vocea sătenilor de rând, cât și a instituțiilor. Am purtat dialogurile astea pe stradă, în birturi, pe băncile de pe uliță, în birouri, ferme”, a mărturisit Borțun.

Deși nu a filmat atunci, a adunat numeroase înregistrări și un carnet plin de „observații de peste zi legate de felul în care funcționează comunitățile, specificitățile lor de exprimare, modelele de gândire”, alături de povești de viață și propriile interpretări.

„Ulterior în 2018 și 2019, după ce am cunoscut-o pe Lavinia (cea care a inspirat interioritatea personajului principal) am decis că subiectul se va centra pe povestea unei femei, pe fundalul unei lumi din rural aflate permanent în mișcare ca urmare a valurilor de migrație de muncă în vestul Europei.”

Tot atunci, proiectul a fost extins, iar alături de colegii săi (Brîndușa Nastasă, Claudiu Popescu, Laurențiu Răducanu, Tudor Popescu, Letiția Ștefănescu și Roxana Bain) a creat două instalații multimedia prezentate în București și în țară.

„Am conceput câteva materiale video, o serie de fotografii și testimoniale scrise, dar și o instalație audio. A fost una dintre primele expoziții ale Rezidenței Scena 9, unde de altfel am organizat și o dezbatere la care au fost invitate atunci câteva din femeile care apar în prima instalație din 2018. Atunci am simțit că subiectul poate fi relevant pentru mai mulți oameni decât aș fi crezut”, a precizat regizoarea.

Prin personajul Laviniei, filmul explorează lumea interioară a femeilor de la sat. Andreea Borțun a discutat cu multe dintre ele, constatând dorința acestora de a-și exprima gândurile și istorii de viață, adesea păstrate captive. „A fost un proces confesiv. […] Mi s-a părut interesant cum a fost nevoie de o cameră și de o persoană necunoscută, pentru ca ele să se poată deschide.”

„Acolo există în continuare această teamă de a te arăta în vulnerabilitatea ta unei alte femei, de a reduce din distanța asta, pentru că există o frică de trădare. Însă, de-ndată ce s-au deschis mi s-a părut fascinant cu câtă claritate aceste femei și-au povestit viețile interioare.”

„E o inteligență emoțională lucidă acolo, care arată o complexitate care de multe ori poate trece neobservată. Pentru că nimeni nu le întreabă ce simt, ce gândesc, ce cred despre istoriile lor, despre lumea în care trăiesc. În plus, dincolo de poveștile care deseori repetau același pattern al unei vieți de cuplu nefericite, femeile cu care am vorbit erau profund reziliente. „Ce să facem? Mergem mai departe!”. E ceva în simplitatea expresiei ăsteia perimate care chiar are o putere onestă în spate.”

„Malul Vânăt” explorează universul femeii de la sat și sacrificiile materne. Tema iubirii dintre Lavinia și Dani s-a conturat natural în timpul dezvoltării narativului, nefiind inițial parte din cercetarea de teren.

„Modul în care cei doi se iubesc nu cred că ține în mod specific de lumea din care vin – cred că mulți dintre noi ne lăsăm amăgiți de faptul că doar prin ceea ce facem ne arătăm iubirea, timp în care uităm să mai fim prezenți relațional în dinamica de iubire. Și asta mai vine și din frica de deschidere, din lipsa de obișnuință de a vorbi despre ce simțim.”


Citește mai mult pe Hotnews.ro

Sursa https://www.hotnews.ro

Abonează-te, citește Botosaneanul.ro fără reclamă și comentează cât vrei

Autentificare