Deși declarativ acordă importanță prevenției, românii abordează sănătatea preponderent reactiv, ajungând la medic doar după instalarea problemelor. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu național privind prevenția în sănătate, coordonat de Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și lansat luni.
Studiul indică o cultură a prevenției insuficient conturată în România.
La nivel declarativ, prevenția este înțeleasă ca adoptarea unui stil de viață sănătos (alimentație echilibrată, hidratare adecvată, activitate fizică regulată, odihnă suficientă, gestionarea stresului), completată de verificări medicale periodice.
Aceste măsuri sunt considerate fundamentale pentru menținerea sănătății și prevenirea afecțiunilor pe termen lung.
Cu toate acestea, în ciuda recunoașterii importanței prevenției și a conștientizării măsurilor necesare, românii nu aplică întotdeauna aceste acțiuni sau o fac sporadic și inconsecvent.
Studiul relevă o discrepanță semnificativă între prevenția teoretică și cea practică.
Intervențiile preventive sunt adesea reactive, declanșate de apariția simptomelor, și nu proactive, așa cum ar sugera principiile prevenției.
Majoritatea consideră că, în absența simptomelor, starea lor de sănătate este bună și nu caută activ analize suplimentare.
Analize uzuale: Deși majoritatea afirmă că ar trebui să efectueze analize anual, în practică, acest obicei este ocazional, mulți realizându-le la intervale de un an și jumătate sau mai rar.
Controale periodice: Majoritatea consideră că ar trebui să înceapă controalele mai frecvent doar după vârsta de 40 de ani. Înainte de această vârstă, românii sunt mai puțin preocupați de analize. Cei mai activi în privința sănătății menționează și analize mai specifice, precum ecografii mamare sau prostatice, teste tiroidiene sau DEXA pentru osteoporoză.
Analize suplimentare: Există persoane care aleg analize mai detaliate anual, cum ar fi testarea funcției hepatice sau ecografii abdominale, însă acest lucru este condiționat de obicei de apariția simptomelor sau de recomandarea medicului. Unii preferă trimiteri la specialist pentru verificări amănunțite.
Preocuparea pentru controale medicale regulate crește după vârsta de 40 de ani, fiind puternic influențată de nivelul de educație și informare.
În mediul rural, decalajul dintre intenție și acțiune este mai mare decât în mediul urban. Locuitorii din mediul rural tind să echivaleze traiul aproape de natură cu „prevenția”, însă alte acțiuni preventive, precum controalele medicale de rutină, sunt rareori realizate.
Principalii factori care „sabotează” prevenția sunt:
Adoptarea unui stil de viață preventiv este motivată de dorința de energie și echilibru, dar este adesea blocată de lipsa de timp, alte priorități și stres, conform studiului.
Sursa https://www.hotnews.ro
