Acasă > Stiri Botosani > Poliția Română se contrazice în acte: Totul a ieșit la iveală într-un proces de la Botoșani cu doi polițiști pensionari 

Poliția Română se contrazice în acte: Totul a ieșit la iveală într-un proces de la Botoșani cu doi polițiști pensionari 

sediu igpr

  • O situație cel puțin neobișnuită apare într-un proces judecat la Tribunalul Botoșani, în care doi foști polițiști au cerut plata unor drepturi salariale. În documentele prezentate în dosar, Inspectoratul General al Poliției Române și-a susținut într-un fel poziția în instanță, deși cu aproximativ un an înainte transmisese oficial un răspuns în care explica lucrurile diferit.
  • Miza procesului a fost reprezentată de drepturile salariale solicitate de doi polițiști pensionari din Botoșani. Cei doi au cerut aplicarea unei majorări de 12,5% la salariul de funcție pentru anul 2023 și plata diferențelor rezultate. 

 

IGPR și IPJ Botoșani s-au trimis reciproc înapoi în proces

 

În proces au fost chemate în judecată atât IGPR, cât și IPJ Botoșani.

 

Aici apare situația neobișnuită. IPJ Botoșani a susținut că nu este responsabil, argumentând că raporturile de serviciu ale celor doi polițiști erau cu IGPR. Cu alte cuvinte, inspectoratul județean a indicat instituția centrală drept cea care ar trebui să răspundă. 

 

La rândul său, IGPR a venit cu propria apărare și a susținut că nu poate dispune plata drepturilor pentru angajații unei alte instituții cu personalitate juridică. În documentul depus în instanță era indicată, în acest context, Brigada de Operațiuni Speciale Suceava. 

 

Problema este că există un document oficial al IGPR care spune altceva.

 

Ce spunea Poliția Română cu un an înainte

 

În ianuarie 2025, IGPR răspundea oficial unei solicitări formulate de Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul”.

 

În document, instituția preciza că brigăzile și serviciile de combatere a criminalității organizate nu au personalitate juridică și nu pot sta în judecată în nume propriu. Aceste structuri, potrivit răspunsului oficial, funcționează în cadrul IGPR, iar Direcția Juridică a Poliției Române le asigură apărarea și reprezentarea în instanță. 

 

Cu alte cuvinte, în ianuarie 2025, poziția oficială a IGPR era că aceste structuri teritoriale fac parte din instituția centrală și nu sunt entități juridice separate.

 

În procesul de la Botoșani, însă, IGPR a invocat tocmai existența unei „alte instituții cu personalitate juridică”. 

 

Tribunalul Botoșani nu a acceptat argumentele

 

Instanța a respins excepțiile invocate atât de IGPR, cât și de IPJ Botoșani și a stabilit că ambele instituții au calitate procesuală în dosar.

 

Tribunalul a reținut că raportul de serviciu era stabilit față de IGPR, în timp ce plata drepturilor salariale era asigurată prin structurile IPJ Botoșani. 

 

Prin Sentința nr. 287 din 29 mai 2026, Tribunalul Botoșani a admis acțiunea celor doi polițiști pensionari. Instanța a dispus recalcularea drepturilor salariale, plata diferențelor, împreună cu dobânda legală și actualizarea cu rata inflației, precum și refacerea unui punct din fișa de pensie. 

 

Cine stabilește salariul și cine îl plătește?

 

Un alt document oficial menționat în material complică și mai mult situația.

 

Într-un răspuns transmis în august 2026, IPJ Botoșani preciza că asigurarea financiară, inclusiv calculul și plata drepturilor, se realizează la nivelul inspectoratului, însă în baza dispozițiilor de personal emise de structurile IGPR. 

 

Practic, documentele indică o împărțire a responsabilităților: IGPR stabilește drepturile prin dispozițiile de personal, iar IPJ Botoșani se ocupă de calcul și plată.

 

Tocmai de aceea, apărarea prin care cele două instituții au încercat să se excludă reciproc din proces a ridicat problema în fața instanței.

 

O decizie a Înaltei Curți fusese deja invocată

 

În dosar a fost invocată și o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție din noiembrie 2024, care, potrivit materialului, stabilise că direcțiile și brigăzile teritoriale nu au personalitate juridică. 

 

Tribunalul Botoșani a respins, în cele din urmă, argumentele privind lipsa calității procesuale și a judecat cauza pe fond.

 

Sursa - Sindicatul Diamantul