Poate că ați auzit informația potrivit căreia România a avut într-un an peste nouă ani de întârzieri la trenuri. Este corectă, dar cifra se referă la 2018.
Atunci s-au acumulat 4.767.238 de minute de întârziere, echivalentul a puțin peste nouă ani. La vremea respectivă, aceasta era considerată cifra record.
Între timp însă, recordul a fost depășit. În 2024, totalul a ajuns la aproape 6,7 milioane de minute, adică peste 12 ani și jumătate.
Cu alte cuvinte, dacă în 2018 România ar fi pus toate întârzierile într-un singur tren, acesta ar fi călătorit mai bine de nouă ani. În 2024, același tren imaginar ar fi avut nevoie de aproape 13 ani ca să ajungă la destinație.
Cifrele sunt la nivel național și se referă la trenurile de călători care circulă pe rețeaua feroviară. Asta înseamnă că în marea contabilitate a minutelor pierdute intră și trenurile care ajung la Botoșani sau pleacă din Botoșani, nu doar garniturile de pe marile rute din țară.
Așa că, data viitoare când trenul spre Botoșani întârzie, avem o perspectivă ceva mai largă asupra problemei: nu este doar o întârziere de 30, 60 sau 90 de minute. Este o mică parte dintr-un munte de milioane de minute strânse la nivel național.
Dacă vrem să traducem statisticile în limbajul călătorului, situația poate fi rezumată simplu: te urci tânăr și cobori bătrân.
Exagerăm, desigur. Dar matematica nu.
În 2024, toate întârzierile trenurilor de călători adunate la un loc au însumat echivalentul a aproximativ 12 ani și 8 luni.
Asta înseamnă că România a reușit performanța ca, într-un singur an, să „piardă” în întârzieri o perioadă mai lungă decât un ciclu școlar complet.
Și partea tragicomică este că lucrurile nu au mers în direcția bună: de la echivalentul a 4,87 ani de întârzieri în 2020 s-a ajuns la 12,66 ani în 2024.
Așadar, dacă vă urcați în tren și acesta întârzie, nu vă enervați. Poate fi doar o mică contribuție personală la marele record național.
CFR are deja suficientă experiență în călătoriile în timp.
După 2024, aceste statistici nu au mai fost efectuate.