Investigația care te ajută să afli cu 40% mai repede dacă ai cancer sau nu

Cercetătorii au documentat 16.059 de cazuri de cancer mamar în interalvalul cuprins între 1991 și 2020. Au comparat evoluția bolii la femeile care s-au prezentat la prima mamografie programată cu cele care au ratat-o. Riscul unui diagnostic în stadiul 3 a fost cu 53% mai mare la grupul care a amânat prima investigație, iar pentru stadiul 4 diferența a ajuns la 260%.

Femeile care ratează prima mamografie au un risc cu 40% mai mare să moară din cauza cancerului de sân. Datele provin dintr-un studiu amplu care a inclus 430.000 de participante din Suedia, urmărite timp de aproape 30 de ani.

„Femeile care nu au participat la primul screening au fost mai predispuse să rateze și screeningurile viitoare. Această întârziere în diagnostic poate contribui la stadiul mai avansat al cancerului la momentul depistării și la mortalitatea mai ridicată,” a atras atenția dr. Jean Bao, chirurg oncolog la Stanford University School of Medicine din SUA.

Cercetătorii au constatat că în rândul femeilor care au fost supuse primei mamografii, 7,8% au fost diagnosticate cu cancer, comparativ cu 7,6% dintre cele care au amânat testul. Diferența principală a fost stadiul bolii depistate.

„Screeningul prin mamografie permite identificarea cancerului atunci când tumora este mai mică și mai ușor de tratat. Când investigațiile sunt amânate sau omise, boala poate evolua până la dimensiuni mai mari,” a explicat dr. Jean Bao.

Studiul a mai demonstrat că femeile care au ratat prima mamografie au continuat să amâne și controalele ulterioare, iar diagnosticul a fost stabilit în stadii mai avansate, când opțiunile de tratament sunt mai limitate și prognosticul mai rezervat.

O analiză sistematică realizată de Carlos Canelo-Aybar și echipa sa și publicată în British Journal of Cancer, în 2022, a comparat eficiența mamografiilor efectuate anual, la doi ani și la trei ani, la femeile cu risc mediu de cancer mamar.

Pentru grupa de vârstă 50 – 69 de ani, concluzia a fost că screeningul la doi ani oferă cel mai bun echilibru între beneficii și riscuri. Mamografiile anuale pot detecta ceva mai devreme unele cazuri de cancer, dar cresc probabilitatea rezultatelor fals pozitive, care ar necesita investigații și biopsii inutile, cu costuri și anxietate suplimentare pentru paciente.

Cifrele din registrele americane de supraveghere a cancerului mamar confirmă că pentru femeile din această grupă de vârstă, riscul unui rezultat fals pozitiv în următorii 10 ani este de 55,2% la screeningul anual, 35,4% la cel doi ani și 24,8% la cel la trei ani.

Pentru femeile cu vârste cuprinse între 45 și 49 de ani, beneficiile suplimentare ale mamografiilor anuale sunt modeste comparativ cu efectele adverse. Modelele statistice au arătat că, la 100.000 de femei, screeningul anual previne cu 30 de decese mai mult decât cel bienal, dar determină și 14 cazuri de cancer induse de radiații, dintre care două fatale.

Pentru femeile între 70 și 74 de ani, diferențele între intervalele de screening sunt minime. Potrivit estimărilor, la 100.000 de femei, 100 de decese pot fi evitate prin screening anual, 90 prin cel bienal și 80 prin cel trienal.

Între 1989 și 1996, cercetătorii britanici au derulat studiul UKCCCR, un amplu trial randomizat la care au participat 99.389 de femei cu vârste între 50 și 62 de ani. Participantele au fost împărțite aleatoriu: unele au făcut mamografii anual, iar altele o dată la trei ani.

După aproape 14 ani de urmărire, screeningul anual a fost asociat cu un risc de deces prin cancer mamar cu 11% mai mic (raport de risc 0,89, interval de încredere 95% între 0,73 și 1,07). În grupul monitorizat anual, 25% dintre tumorile descoperite aveau cel mult 10 milimetri, comparativ cu 19% în grupul examinat la fiecare trei ani, o diferență care indică depistarea mai timpurie a bolii.

Acesta a fost singurul studiu din analiza sistematică publicată în 2022 care a fost evaluat cu un nivel de certitudine moderat, restul studiilor incluse au primit calificativul „certitudine foarte scăzută,” din cauza limitărilor metodologice și a variației mari între rezultate.

Mamografia folosește o cantitate mică de radiații ionizante. Doza medie este de aproximativ 0,4 mSv, echivalentă cu expunerea naturală la radiație pe parcursul a câteva luni. Chiar dacă expunerea se repetă în timp, nivelul total rămâne redus comparativ cu beneficiile obținute prin depistarea precoce a cancerului de sân.

Sursa https://www.hotnews.ro